Meci: Petru Tertiuc (negatori) vs. Plus (afirmatori)

Discurs I – afirmator

Aspiratiile egalitariste ale femeilor in plan social, economic si politic au determinat o evolutie spectaculoasa a statutului femeii in societate. Desi egalitatea gender este consacrata in diverse prevederi legale nationale si internatinale, fundamentul dezbaterii motiunii de astazi rezida in transpunerea de facto a acestora.
In viziunea echipei afirmatoare, trebuie mentionate, citeva aspecte-cheie ale acestei dezbateri. Mai intaii, trebuie sa ne referim la masurile de discriminare pozitiva, care nu trebuie percepute ca favorizare nelegitima a femeilor in raport cu barbatii. Or, acestea sunt orientate spre inlaturarea tratamentelor bazate pe stereotipuri si prejudecati si nu reprezinta altceva decit eforturi cu un caracter special, care contribuie la incluziunea sociala a femeilor. Mai mult decit atit, discriminare pozitiva are la baza asigurarea unei egalitati de sanse a femeilor in raport cu barbatii. In ceea ce priveste situatia din Republica Moldova, vom face referiri, in special, la sfera muncii, care ramine a fi un teritoriu cu reverberatii puternice de inegalitate, in fapt.
In primul rind, masurile de discriminare pozitiva vor asigura egalitatea factuala si nu doar de drept a femeilor din Republica Moldova. Desi legile in vigoare din Republica Moldova stabilesc principiul egalitatii si asigurarea egalităţii de şanse sau tratament tuturor persoanelor fără deosebire de rasă, culoare, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie sau convingere, sex, vîrstă, disabilitate, opinie, apartenenţă politică, sau pe bază de orice alt criteriu similar, realitatea este departe de idealurile legiuitorului. Un exemplu relevant este reflectat de discrepantele salariale dintre femei si barbati. Analiza datelor per total economie (agricultură, industrie, construcţii şi servicii) relevă faptul că femeile câştigă în medie cu un sfert (24%) mai puţin faţă de bărbaţi (76,1% din salariul mediu al bărbaţilor). Astfel, femeile cu aceeasi calificare si grad de instruire, ocupind functii similare cu cele ale barbatilor sunt remunerate mai putin decit cei din urma. Aplicarea masurilor de discriminare pozitiva fata de femeile din Republica Moldova vor permite stabilirea mai rapida a unui echilibru in acest caz, prin stabilirea unor prevederi speciale de retribuire a muncii sau a unor cote, atat la diverse nivele (10%, 15%), cat si la diverse etape (crearea listei de aplicanti, selectie sau chiar admitere finala intr-o anumita functie).
In al doilea rind, introducerea unor astfel de masurilor vor avea un impact pozitiv de lunga durata. Referindu-ne la aceleasi discrepante salariale, de exemplu, masurile de discriminare pozitiva vor diminua riscul de dependenţă financiară ce survine nu doar in timpul activitatii profesionale propriu-zise, ci si dupa pensionare, cand exista riscul saraciei mult mai pronuntat (din cauza platilor proportional mai mici in fondul social). In acelasi timp, masurile de discriminare pozitiva, prin oferirea unor sanse de ascensiune profesionala si sociala, vor contribui la cresterea sigurantei si respectului de sine a femeilor, ceea ce va determina marirea productivitatii muncii si a responsabilitatii organizationale.
In al treilea rind, sub aspect temporal, e un moment oportun de introducere a masurile de discriminare pozitiva, deoarece acestea pot solutiona, cel putin partial, problema migratiei din Republica Moldova. Conform datelor BNS, in utlimii 4 ani, in cazul migratiei, diferenţele de gen sunt semnificative în sensul în care mai multe femei decât bărbaţi au ales să emigreze. Politicile de promovare a intereselor legitime si a necesitatilor femeilor pot diminua presiunile sociale si economice ce determina emigrarea acestora din Republica Moldova, ceea ce ar preveni amplificarea crizei demografice existente.
Prin urmare, introducerea masurilor de discriminare pozitiva in rindul femeilor din Republica Moldova este necesara pentru a asigura incluziunea reala a femeilor, in conditiile in care astazi suntem in prezenta unor masuri legale ce nu au un mecanism efectiv de implementare. Mai mult decit atit, aceste masuri sunt o solutie durabila pentru un sir de probleme precum dependenta financiara a femeii, emigrarea masiva sau criza demografica.

Discurs I – Negator.

Bărbatul aduce bani în casă și pentru asta stă în fruntea mesei iar femeia este persoana din culise care îi pune farfuria cu mâncare în față, cu mai multe sau mai puține tangențe această familie clasică este întâlnită în multe case din Moldova și această constatare mă întristează fiindcă în aceste familii bărbatul are rolul dominant, el conduce casa și cuvântul partenerului este pus pe planul doi mai rău ca atât multe femei acceptă acest lucru și cred că așa le este soarta . Femeile, la fel ca bărbații, au același potențial intelectual și irosirea acestuia în fața aragazului este ceva groaznic, în Republica Moldova femeile nu sunt implicate prea mult în viața socială nemaivorbind de viața economică, femeile au nevoie de proiecte care să le mărească conștiința față de faptul că valoarea lor în societate este de neprețuit nemaivorbind de faptul că ele sunt ființele care duc la continuitatea rodului.
Femeile nu au nevoie de discriminare pozitivă întru-cât acest tratament se face atunci când o anumită comunitate a trecut peste etapa a însăși discriminării, în Republica Moldova femeile încă sunt considerate a fi niște cetățeni inferiori sub aspectul raportului pe care acestea pot să-l aducă în societate, după ce comunitatea noastră trece peste problema discriminării femeilor, comnitatea noastră trebuie să-și ceară scuze prin discriminare pozitivă. Dar pentru a ajunge la aceasta femeile trebuie să arate inițiativă, să demonstreze valoarea lor nu doar ca ființe care au grijă de cămin și de copii dar și ca persoane care poate asigura familia financiar și o poate cârmui, care poate munci intelectual la fel de mult ca un bărbat și de ce nu a sta în fruntea statului.
Comunitatea noastră trebuie să susțină femeile prin faptul de a le da aceleași oportunități pentru afirmare în societate dar nu prin a le avantaja față de ceilalți prin simplul fapt că ele sunt femei.
Dar haideți să privim mai atent această problemă, Republica Moldova ca și majoritatea țătilor ex-sovietice, a rămas în urmă la capitotul propagarea democrației reale, egalarea în drepturi a tuturor cetățenilor. Democrația se opune totalmente discriminării, deoarece discriminarea cuiva în baza oricărui criteriu e total opusă principiului libertății, egalității, fraternității.
Revenind la ideea democrației ca a unui ideal, care în Republica Moldova nu e deloc aproape de a fi perfect, observând salariile mici, ajutorul social redus și ”clasificarea socială” joasă a sexului frumos, intuim nevoia de o scihmbare.
-Și ce trebuie sa schimbăm?
-…
-Corect, atitudinea…
-Mărim salariile femeilor, reducem timpul de lucru ca să le permitem timp pentru îngrijirea casei (desigur, dacă o vor, dacă nu, reunțăm la obligațiunile casnice), le dăm prioritate la acordarea ajutorului social, locuințelor sociale, primului ajutor, le dăm reduceri la magazine, restaurante din simplu motiv că sunt femei!
Începutul e bun, chiar foarte interesant, dar ne-am abătut puțin de la principiile fundamentale ale democrației.Dar ce facem cu legea anti-discriminare? Și cum rămâne cu partea negativă a ”discriminării pozitive”? Tratarea preferențială a unui grup minoritar (poți oare considera minoritate 50% din populație?^[1]) asupra unui grup majoritar conform sexului, vârstei, situației financiare este considerată ilegală în majoritatea țărilor dezvoltate^[2].
Modalitatea corectă de a eradica discriminarea ar fi egalarea în drepturi, echilibrarea balanței, și nu schimbarea cu locul a greutăților acesteia. Iar realizarea acestei simple idei ar mări considerabil starea socială a ambelor sexe, pentru că o lume ce trăiește în armonie e o lume armonioasă. Modalitatea corectă ar presupune drepturi total egale, salarii proporționale cu munca depusă, și nu cu apartenența la un anume sex, asistență socială proporțională cu gravitatea situației, și nu cu aparenența la un anume sex.

Discursul II – Afirmator

Opozitia incearca sa demonstreze inutilitatea introducerii masurilor de discriminare pozitiva in rindul femeilor, adoptind o pozitie conform careia societatea Republicii Moldova este expresia unui primitivism stupefiant, in cadrul careia discriminarea pozitiva ar fi un act prin care “comunitatea isi cere scuze” pentru injustitia suferita de catre femei. Aceasta pozitie este, cel putin, oximoronica. Guvernul va elucida aspecte-cheie ale acestei pozitii prin prisma aportului si impactului pe care le au femeile in dezvoltarea societatii, cadrului legal existent, precum si prin a descrie particularitatile discriminarii pozitive in raport cu perceptia gresita de oferire a unor “avantaje” femeilor.
In primul rind, trebuie sa mentionam ca Opozitia, prin descrierea detaliata a relatiei femeie-barbat, demonstreaza necesitatea depasirii prejudecatilor si stereotipurilor existente. In opinia Guvernului, existenta unor astfel de viziuni primitive a generat, de la bun inceput, necesitatea promovarii unor noi politici de asigurare a egalitatii gender. Aceasta din urma, insa, se poate realiza anume prin introducerea unor masuri de discriminare pozitiva, care nu vor privilegia femeile, ci vor asigura eglitatea efectiva a acestora in raport cu barbatii.
Sustinem ideea conform careia femeile au un potential semnificativ, ce trebuie pus in valoare, ceea ce ar aduce beneficii atit lor cit si societatii, in general. In conditiiile in care Opozitia recunoaste implicarea redusa a femeilor in diverse sfere sociale, Guvernul nu poate decit reitera necesitatea introducerii unor masuri afirmative ce ar permite incluziunea femeilor si le-ar oferi sanse si oportunitati egale. Opozitia ignora insa prevederile legislative actuale, conform carora, orice forme de discriminare sunt incriminate si atrag raspundere. Deci, din punct de vedere legal, actiunile care aduc atingere raporturilor sociale de egalitate dintre sexe sunt supuse unor sanctiuni. Este incorect sa motivam lipsa necesitatii de a introduce masuri de discriminare pozitiva, pentru ca discriminarea este permisa si, prin urmare, exista. Guvernul tine sa sublinieze faptul ca masurile ce sunt aplicate sunt insuficiente pentru realizarea in fapt a egalitatii, iar discriminarea pozitiva ar completa cadrul legal existent cu un mecanism eficient de implementare.
Opozitia nu trebuie sa confunde masurile de discriminare pozitiva cu privilegii nelegitime pe care le-a enuntat in discursul sau- marirea salariilor, reducerea timpului de lucru, prioritate in sistemul de asigurari si ajutor social, etc. masurile de discriminare pozitiva sunt reprezentate de actiuni prin care femeilor li se asigura salarii egale cu cele ale barbatilor, in conditiile acelorasi calificari si posturi pe care le ocupa, actiuni prin care femeile vor avea acces in dependenta da calificarea lor la functii in sfere economice, industriale, politice, unde numarul lor e departe de a fi reprezentativ.
Ponderea numerica a femeilor in rindul cetatenilor Republicii Moldova sustine ideea necesitatii introducerii unor masuri de discriminare pozitiva prin intermediul careia s-ar asigura dezvoltarea si s-ar proteja o mare parte a societatii. Aceasta necesitate este cu atit mai stringenta cu cit, in prezent, Republica Moldova se confrunta cu o mare provocare in ceea ce priveste situatia demografica (emigrarea femeilor si natalitatea) la care s-a referit reprezentantul Guvernului in discursul sau numarul unu si care a fost ignorata de catre Opozitie. Astfel, discriminarea pozitiva ca o metoda de contracarare a acestor probleme, asigurind o dezvoltare durabila si armonioasa a societatii. Luind in consideratie status quo-ul si viziunile existente, Guvernul sustine ca e timpul ca masuri de discriminare pozitiva a femeilor sa fie introduse in Republica Moldova.

Discurs II – Negator

Argumentele echipei afirmatoare sunt corecte dar ideea generala a discursului este incorectă. Discriminarea pozitivă a femeilor în Republica Moldova este un subiect delicat întru-cât ambele echipe sunt de partea aceleași idei, empaciparea femeilor în Republica Moldova, doar că fiecare echipă trebuie să arate care este cea mai bună cale pentru a ajunge la scopul dorit și aceste „căi” prezentate sub forme diferite au defapt aceași esență. Echipa negatoare crede că pentru a trece peste problema discriminării femeilor în Moldova nu este de ajuns doar voința femeilor de a trece peste această problemă dar și cei care sunt sursa discriminării trebuie să-și dorească acest lucru. Prin discriminarea pozitivă noi vom încuraja femeile la emancipare, dar pentru ce ? Ca să ajungem unde ? Pentru ca mai apoi ele să se izbească inevitabil de zidul ignoranței a bărbaților din cauza cărora femeile sunt înjosite în societate și din cauza cărora ele își pierd curajul pentru a lupta pentru independența sa ? Suntem de acord că discriminarea pozitivă va ajuta femeile dar ea va rezolva problema doar superficial, soluționarea problemei trebuie începută de la rădăcini. Ambele echipe încearcă să rezolve aceași problemă, discriminarea femeilor în Republica Moldova, echipa noastră nu se poate axa pe un argument anume a echipei afirmatoare și să-l critice, cum am mai spus argumentele sunt corecte doar că ele sunt destinate unei cauze greșite,ideea generală a discrusului, fiindcă ea nu va rezolva problema. Și ce dacă o femeie va fi favorizată întru-un concurs pentru un post de muncă dacă la acest post de muncă ea va fi privită cu ochi răi ? Ce folos va fi din discriminarea pozitivă dacă o femeie este înjosită moral de către bărbați in timp ce conduce o mașină, manevrează un avion, slujește în armată, merge la vânătoare sau practică sporturile extreme?
Pentru a scăpa de discriminarea din partea bărbaților, sexul frumos trebuie în primul rând să ia inițiativa în mâinile sale, și să continuie ceea ce a început ideea democrației, și anume să vorbească din suflet ceea ce crede, ceea ce gândește și să știe că atâta timp cât ele se vor lăsa discriminate, ele nu vor putea ieși din acest cerc vicios. Pentru a putea schimba ceva, femeile trebuie sa ajungă la concluzia că legea, sensul comun, cultura, amabilitatea, ideile populației emancipate le susțin.
Și cu toate că la prima vedere ideile echipei noastre (echipei negatoare) par abstracte și lipsite de temei, ceva irealizabil, ele de fapt au în spate o susținere empirică, bazată pe situația politică a țărilor europene și a lumii noi, dezvoltarea acestora, si emanciparea femeilor odată cu apariția premizelor. Datorită apariției emanciparii la femei, am avut si avem așa personalitați precum Eleanor Roosvelt, Marie Curie, Marie Antoinette, Indira Gandhi, Regina Victoria, Maica Teresa, femei care nu au avut nevoie de discriminare pozitivă pentru a se realiza in viață, pentru a-și demonstra adevărata valoare. Aceste femei sunt cele care demonstrează că sexul frumos are aceleași drepturi ca și cel puternic, că femeile pot schimba lumea. Femeile sus enumărate sunt cazuri deosebite care arăta eronarea faptului de a disprețui femeile și a crede că ele sunt inferiorare, ele sunt femei care au avut o presonalitate după care alte femei pot să se îndrume în viață. Dar cum rămâne cu femeile simple care se îndrumă după aceste personalități dar nu le pot avea ? Cum am mai spus nu este de ajuns ca femeile să aibă voința pentru emancipare, cei care fac femeile inferioare trebuie să se schimbe. Decât să investim forțele noastre în discriminarea pozitivă a femeilor mai bine n-e investim forțele în proecte și cursuri destinate bărbaților, pentru ai re-educa de la condiția sa primitivă de căptenie a familiei garantată de simplul fapt că este bărbat și de la ideile neroade despre superioritate intelectuală a acestuia.
Pentru a trece peste problema discriminării femeilor, guvernul trebuie să implementeze proiecte care vor trezi conștiința la întreaga societate, de la lecții pentru copii la grădiniță despre respectul în familie până închisoare pentru bărbați care maltratează femeile. Discriminarea pozitivă va schimba viața unor femei spre bine dar nu va rezolva problema care dus la necesitatea implementării ei.

Decizie Arbitru – George Maxim

Partea 1 – Remarci individuale
Afirmtorul 1:
- Un discurs bun, clar, usor de citit si de inteles
- Incepe discursul prin a defini termenii cheie (discriminare pozitiva)
- Pe viitor cand folosesti statistici/sondaje/citate e foarte indicat sa dai la sfarsit si referinta exacta (carte/website etc.)
- Atentie la argumentatia cauzala (cauza -> efect) deoarece e nevoie sa explici in detaliu daaca propui o masura care este aceasta, cum va fi aplicata, care sunt pedepsele daca nu e respectata, cum va impacta categoria vizata si mai ales de ce daca acea actiune va fi aplicata va genera doar acel rezultat (de exemplu: “In acelasi timp, masurile de discriminare pozitiva [...] a responsabilitatii organizationale” – se poate la fel de bine argumenta ca odata implementate va disparea motivatia pentru depasirea conditiei si atunci productivitatea si responsabilitatea vor scade)
- Gender = sex (e recomandat sa evitam pe cat posibil termenii din alte limbi daca exista un echivalent in romana)
Negatorul 1:
- “comnitatea noastră trebuie să-și ceară scuze prin discriminare pozitivă” – cred ca ar trebui studiata un pic mai atent istoria si semnificatia termenului de discriminare pozitiva
- Este foarte recomandat sa evitam generalizarile (de exemplu: toate femeile din Moldova stau in fata aragazului si se irosesc, nu se implica in viata sociatatii etc.)
- “Comunitatea noastră trebuie să susțină femeile prin faptul de a le da aceleași oportunități pentru afirmare în societate dar nu prin a le avantaja față de ceilalți prin simplul fapt că ele sunt femei” – plata egala in fapt a muncii este un exemplu foarte bun de oportunitate egala de care s-ar putea bucura femeile daca ar fi aplicata discriminarea pozitiva; care sunt exact acele avatantaje de care s-ar bucura?
- “Democrația se opune totalmente discriminării, deoarece discriminarea cuiva în baza oricărui criteriu e total opusă principiului libertății, egalității, fraternității” – de evitat truismele
Explica te rog acea parte negativă a ”discriminării pozitive” la care te referi
- „Modalitatea corectă ar presupune drepturi total egale, salarii proporționale cu munca depusă, și nu cu apartenența la un anume sex, asistență socială proporțională cu gravitatea situației, și nu cu aparenența la un anume sex” – exact ce se propune si in cazul Guvernului
Per total sunt cateva idei bune, dar o documentare prealabila mai buna ar face discursul mai redutabil si mai putin „ispitit” de a cadea in patima argumentelor bazate pe generalizari pripite si truisme.
Afirmatorul 2:
- Un discurs bun, dar din care lipsesc cateva clarificari esentiale: care sunt acele masuri de discriminare pozitiva propuse de Guvern? Cum vor fi implementate? Daca exista deja un cadru legislativ pentru a combate discriminarea de ce sunt necesare masuri suplimentare pentru a spori eficienta lui?
- O contra-argumentare buna a argumentelor aduse de Opozitie dar sufera la capitolul documentare, de exemplu: care este actualmente ponderea numerica a femeilor in Rep. Moldova?
Negatorul 2:
-Intrebarile retorice nu constitue in sine argumente
-“Pentru a scăpa de discriminarea din partea bărbaților, sexul frumos trebuie în primul rând să ia inițiativa în mâinile sale, și să continuie ceea ce a început ideea democrației, și anume să vorbească din suflet ceea ce crede, ceea ce gândește și să știe că atâta timp cât ele se vor lăsa discriminate, ele nu vor putea ieși din acest cerc vicios. Pentru a putea schimba ceva, femeile trebuie sa ajungă la concluzia că legea, sensul comun, cultura, amabilitatea, ideile populației emancipate le susțin.” – nu exista deja initiative ale femeilor in acest sens? Exista acele canale de comunicare prin care femeile pot vorbi „din suflet”? Care sunt acele canale? Sunt ele destul de relevante? Atentie la traducerea din engleza in romana: common sense se traduce prin bun simt, nu sensul comun.
Atentie la exemplele folosite: Marie Antoinette si regina Victoria au avut o serie de privilegii dobandite prin nastere nu pe baza emanciparii; Marie Antoinette nu e tocmai relevant ca si exemplu de femeie emancipata
Problema educatiei ambelor sexe (in care femeile enumerate mai sus nu ar fi exceptii de la regula si barbatii le-ar trata ca pe egalele lor pe femei) este foarte bine punctata dar din pacate ar fi trebuit sa vina in primul discurs
Nu este fair play ca sa existe o schimbare de linie de argumentare: daca in primul discurs se discuta despre efectele negative ale masurilor propiu zise, in al doilea se discuta o cauza identificata gresit in analiza fenomenului; daca in primul discurs al Opozitiei se ataca forma solutiei, in al doilea se ataca cauza problemei
Partea 2 – Verdict
O dezbatere foarte utila cu argumente bune. Cateva recomandari pe viitor: folositi corect sursele citate, evitati argumentele fara dovezi, generalizarile pripite si truismele, mentineti aceiasi linie de argumentare si mare atentie la argumentarea cauzala ca sa fie folosita corect.
Daca in primul discurs al Opozitiei ar fi fost adus argumentul necesitatii educatiei ca solutie la discriminarea existenta atunci dezbarea ar fi fost mult mai disputata. Din pacate insa, acesta este prezent abia la sfarsitul celui de-al doilea discurs al Opozitiei si toate argumentele aduse pana la acel punct de catre Opozitie sunt contra-argumentate suficient de pertinent de catre Guvern. Guvernul nu reuseste sa detalieze suficient asupra naturii masurilor propuse dar castiga aria de conflict al necesitatii acestor masuri ca raspuns la status qvo-ul existent si implicit runda. Felicitari ambelor echipe pentru efort si mult succes in continuare!

Punctaj

Afirmator 1 – 25
Megator 1 – 22
Afirmator 2 – 24
Megator 2 – 23