Completări:
Nu au vrut să ne răspundă, între alții, șomerii sau cei care lucrează peste hotare – “eu nu am nimic cu Moldova” a fost o replică pe care am auzit-o de 3 ori. Fiindcă am filmat în stradă, cei cu care am vorbit sunt fie studenți, angajați (nu angajatori), șomeri sau pensionari (fie pasionați de mers pe jos). Interesant e că situația e atât de variată și mult mai puțin dramatică decât ni se pare nouă la nivel de pasiune a oamenilor pentru ceea ce fac și discrepanță sau afinitate dintre ceea ce învață la facultate oamenii și domeniul în care activează după. Dar situația e mai diferită în universități, revenim cu informații la cât de mult le place studenților ceea ce învață și unde se văd lucrând mai departe mai târziu.
La minutul 7 îl găsiți și pe dl Sârbu, deținătorul formulei adevărului și a minciunii.
P.S. Scuze pentru îhî-uriule empatice.
Adauga comentariu
Diana Bârsan
Incepand cu minutul 7… epic!
1nimeni
am invatat la utm vreo 2 ani, pina nu m-au dat afara pentru chiulitul intregii sesiuni de vara, din cauza serviciului, la care activez de vreo 5 ani – televiziunea. Insa in Moldova nici televiziune nu-i, doar proiecte comerciale(1) – menite prin publicitate sa vinda consumatorilor Orbit (A YA TAK SVEZH – SVEEEEZH) pe timp de vara si remedii pentru raceala si tuse (IBUFEN I NET PROBLEM) pe timp de iarna, sau (comerciale2)politice – cu retragerea licentelor de catre CCA a canalelor ce se impotrivesc sa sustina guvernarea actuala (inainte sau dupa cea actuala). Cumpar si eu din cind in cind lectii in format digital sa-nvats si eu cum se face televiziune, si mi-e interesant. Imi place, dar as sterge-o din gara.
1