cărțile viitorului

Art Garfunkel, cântăreț american, jumătate din formația Simon & Garfunkel, a început să țină evidența cărților citite din anul 1968 și a continuat până în prezent. Pe site-ul lui oficial, printre date biografice, programul concertelor, și melodii, se găsește și această listă, denumită Library și împărțită în perioade cronologice, pe decenii, plus Favorites. Printre cărțile sale preferate se găsesc romane clasice ale literaturii universale ca Anna Karenina, (Lev Tolstoi), Jane Eyre, (Charlotte Brontë), Portretul unei doamne (Henry James), Aventurile lui Huckleberry Finn (Mark Twain), Pe drum (Jack Kerouac) sau Portret al artistului în tinerețe (James Joyce).

Această descoperire îmi amintește de nenumăratele mele liste, începute cu entuziasm – foile albe, pe care scriam caligrafic și apăsat primele titluri – și apoi abandonate sau pierdute. Dacă răsfoiesc caiete vechi mai găsesc uneori numele unui roman însoțit de un citat, sau orice alte reflecții pe care mi le-a declanșat lectura lui. Așa se face că atunci când, acum 3 ani, cineva m-a invitat să devin prietenul lui pe shelfari.com – și, după ce mi-am setat datele esențiale de profil, am început să adaug cărți citite – aveam un număr redus de titluri pe care mi le puteam aminti.

Shelfari.com și goodreads.com sunt rețele sociale în care membrii își pun pe propriile rafturi virtuale titlutile cărților pe care le-au citit, le citesc sau intenționează să le citească, având opțiunea de a le evalua (pe o scară de 1 la 5) și de a adăuga scurte recenzii. La început eram destul de sceptică în legătură cu utilitatea acestui site și nu vedeam în el decât un mod ingenios de a promova cărți care se vând online – pe shelfari, de exemplu, te înscrii direct cu contul amazon și, dacă descoperi un titlu nou, printr-un singur link ajungi la pagina de pe care poți să-l cumperi. Am început apoi să îmi pun cărți pe rafturi și să compar notele mele cu ale altora, care au citit cartea, să văd ce alte cărți au citit oameni cu gusturi similare, să caut acele cărți.

Descoperă-ți următoarea carte preferată

Nu întmplător goodreads.com are sloganul, mare pe prima pagină, „Meet your favorite next book”. Cititorul, ca orice alt consumator, este pus în fața unei alegeri dintr-o gamă largă și variată de cărți pe care poate să le citească. În adolescență, când am descoperit pasiunea cititului, pentru că nu aveam preferințele formate, căutam orice sursă care să îmi ghideze lecturile. De multe ori, oamenii care vor să se inițieze într-un anumit domeniu artistic, caută opere canonizate, care sunt adunate în liste precum ”1000 de cărți pe care trebuie să le citești într-o viață”, liste care sunt create de grupuri din aceste comunități virtuale.

Am precizat că există opțiunea adăugării unor scurte recenzii, care îți permit să îți expui și compari opinia cu cea a altor cititori. Acest lucru te poate face să citești cu mai mare atenție, încercând să extragi ideile principale ale cărții și să le rezumi în câteva propoziții – verbalizarea unei idei o face întotdeauna mai clară pentru emițător. Descriind această experiență, într-un articol intitulat Bats in the Bookshelves: The perils of Literary Social Networking, Dylan Hicks spune: „În timp ce citeam, uneori făceam pauze ca să mă gândesc la un comentariu pregnant, chiar poetic, pe care aș putea să-l postez pe Goodreads după ce termin cartea. Dar chiar și după ce am terminat de citit cartea nu puteam veni cu ceva bun. Și chiar dacă aș fi scris ceva bun, mă gândeam, ar fi putut să stabilească un standard prea înalt, pentru ca apoi, condus de rutina de a îndeplini sau depăși acel standard, aș ajunge să dedic prea mult timp poemelor pentru Goodreads, distrăgându-mă de la scrisul serios. Am decis să ignor fereastra de comentarii și doar să-i acord cărții un rating”. Ca orice pasiune virtuală riscă să se transforme în dependență, dar aici riscurile, cele de a citi cărți doar pentru a le da note și a le comenta online, de a avea astfel vizibilitate în interiorul comunității, sunt cât se poate de pozitive.

La sfârșitul lui noiembrie, prima comunitate de acest gen s-a lansat și în România, booktopia.ro – „o rețea socială prietenă cu cititul” – construită după aceleași principii, există opțiunea de a-ți face prieteni, există topuri, create după rating-urile membrilor și cărți pe rafturi. Avantajul acestui site, în comparație cu shelfari.com și goodreads.com, este că titlurile sunt în limba română și conțin datele edițiilor publicate în România, astfel accesul la cartea pe care vrei s-o citești este mult mai la îndemână, odată ce știi editura și traducerea exactă a titlului.

Acum, la câțiva ani de utilizare a acestor comunități, rafturile mele virtuale au mai multe cărți – Iulia din viitor va putea proba oricând, printr-un click, dacă a citit întradevăr cartea care îi pare atât de cunoscută și chiar, să-și compare părerea în privința unei cărți, la ani diferență de prima evaluare.