Lucrările care ilustrează acest text îi aparțin artistului român-francez cami.
II. Liberalii cosmopoliți vs creștin-ortodocșii fundamentaliști
Am reușit să devenim 2 tabere în tot. Avem liberali cosmopoliți (făcând abstracție de partide politice) și tradiționaliști ortodocși, unii intoleranți față de ceilalți. Un studiu foarte interesant efectuat de către Fundația Soros în România a demonstrat că tinerii ortodocși activi cu vârsta sub 30 de ani manifestă un nivel mult mai înalt de intoleranță față de musulmani, evrei, maghiari, romi, minorități religioase și homosexuali decât cel mediu pe țară (studiul “Religie și comportament religios” al Fundației Soros). Similar, același nivel de intoleranță îl manifestă și tinerii atei față de ortodocși. Din discuții și acțiuni, situația pare destul de asemănătoare și în R.M. Totuși tabăra fundamentalistă se prezintă mereu ca reprezentanți ai 93.3% a populației care se declară creștin-ortodocși și 80% care au cea mai mare încredere în Biserică din toate instituțiile statului, opunându-și mass-media și ONG-urile care militează pentru drepturile omului. Dincolo de ipocrizia colectivă și convenționalismul nostru (care menține, de fapt, bisericile la linia de plutire prin botezuri, cununii și încununări) despre care vorbea Viorel Pahomi la TedxYouth și foarte ușor observabilă în Baptism of FIRE, prin autocontrazicerea permanentă a actrițelor în cadrul performance-ului, întrebarea e în ce măsură această tabără fundamentalistă reprezintă într-adevăr majoritatea populației (așa ipocrită cum e/așa ipocriți cum suntem)?
III. Geospiritualitatea
2 tabere? Biserica pare să reflecte chiar foarte bine societatea în veșnica criză identitară pe care o trăim în R.M datorită micimii noastre, prin segregarea instituțională în Mitropolia Moldovei, subordonată Patriarhiei Ruse, și în Mitropolia Basarabiei, subordonată Patriarhiei Române, două instituții care de fapt vin cu același mesaj spiritual, dar a căror geospiritualitate nu le permite să colaboreze. Astfel, în loc să acționeze ca adeziv social care să anihileze polarizarea societății, Biseric(ile) Ortodoxe catalizează polarizarea între noi și voi, între pro-români și pro-ruși și mai puțin pro-oameni. Tamara Carauș ar avea probabil și mai mult de lucru dacă ar încerca să dezlege capcanele identității religioase la noi.
Dar să nu producem confuzie: Biserica în sine reprezintă comunitatea de creștin-ortodocși din R.M. (deci cei 93.3% dintre cetățeni care se autodeclară ortodocși) și nu neapărat Mitropoliile ca instituții și asociațiile obștești care se manifestă civic. De ce e un punct important felul în care definim acest termen de Biserică? Pentru că astfel putem de fapt distinge în ce măsură cele 2 Mitropolii sau cele câteva asociații (nu) reprezintă într-adevăr decât o parte din comunitatea creștinilor-ortodocși din Republica Moldova și măsura în care, respectiv, noi (ca societate civilă, dar și guvernarea se poate alătura) putem percepe cele 2 Mitropolii și cele câteva asociații ca reprezentative pentru o majoritate a populației și nu pentru o minoritate, ceea ce sunt acestea de fapt.
IV. Minoritatea Extremistă a Creștin-Ortodocșilor.
/Scurt istoric și prezentare a activității civice a grupurilor componente pentru cei care vor o recapitulare a activismului celor care se autoprezintă ca reprezentanți ai Bisericii. Ce fac și ce vor Mitropoliile, Asociația Sfânta Maică Matrona, Pro Ortodoxia, Noua Dreaptă? citiți în subsol**/
Ce s-a făcut în aceste cazuri de extremism și activism foarte intens?
1. Mass-media a acoperit pe larg toate acțiunile asociațiilor, chiar dacă ele au adunat doar 10 oameni în multe cazuri (protestele Pro-Ortodoxia). E cunoscut că extremiștii devin puternici anume prin media; se pare că noi repetăm aceste trasee. Nu știu dacă e mai bine să confruntăm aceste poziții extremiste sau să lăsăm reprezentanții și manifestele lor în underground; cert e că pozițiile acestor asociații trebuie reflectate ca reprezentanți ai unor minorități și nu majorități, a căror drepturi declară aceste organizații că le reprezintă. Minoritățile gălăgioase nu sunt majorități, chiar dacă par așa.
2. La nivel instituțional, Mitropolia Moldovei, continuând să păstreze ca membrii săi preoți care incită la violență, dar și susținând, cum am spus mai sus, pichete și proteste ale acestor organizații în lupta sa pentru putere, nu își respectă propriile valori, își pierde din credibilitate și respectiv nu poate pleda pentru rolul de “ghid spiritual al poporului” (pierzându-și de fapt esența și, prin urmare, puterea pe care vrea să o obțină pe aceste terenuri false).
3. Statul nu a sancționat aceste organizații deloc, ci dimpotrivă le-a susținut prin eliminarea obiectelor de studiu din curriculum (vezi mai jos), interzicerea de cărți (Prim-Ministrul Vlad Filat) sau de spectacole (Ministerul Culturii și Turismului în persoana Ministrului Cosma pe atunci și comisia parlamentară în persoana lui Victor Stepaniuc).
IV. Portret al ortodoxului în tinerețe
Am discutat cu Călin, un fost coleg de clasă care a participat la câteva dintre acțiunile de protest organizate de către Preafericita Maică Matrona. Călin lipsea de la școală când aveau loc slujbe religioase importante și vine dintr-o familie foarte religioasă; atât fratele, cât și tatăl său sunt militanți ortodocși activi. Călin pare mai puțin militant, pare deschis, cu anumite convingeri mai puternice, iar altele mai slabe. E student la arhitectură. Cât am stat o oră și jumătate la Eli Pili, s-au apropiat vreo 15 tipi să se salute cu el. Am încercat de ce Călin sa participat la acțiunile de protest ale asociației.
La școală am avut prima dispută între colegi la capitolul Deprinderi de viață, cu raportul de cam 30:1 pro continuarea obiectului în școală (Călin era singurul împotrivă). Deprinderi de viață era singurul obiect școlar la care urma să discutăm despre cine suntem, ce valori avem, cum să ne formăm încrederea în noi, cum să alegem ce vrem să facem în cariera noastră, cum să ne construim relații calitative și sănătoase și să comunicăm mai calitativ și eficient, cum să nu avem gonoree și cum să nu naștem copii la 16 ani, dacă nu vrem asta. În 2005, Mitropolia Moldovei a solicitat eliminarea obiectului de studiu, pentru că, din cele 120 de pagini de manual, era și o pagină în care elevilor, începând cu 11 ani, li se vorbea deschis despre ce înseamnă sexul protejat. Și statul a decis să scoată obiectul Deprinderi de viață din curriculum.
Dar să revenim la Călin și la de ce se identifică el cu acțiunile organizației Sfânta Maică Matrona. Monoloagele vaginelor lui i se pare că denigrează femeia, reducând-o doar la sexualitatea ei (ceea ce e, de fapt, o cauză nobilă) – doar că nu a citit textul, iar din titlu, crede că tocmai aceasta e metafora și respectiv mesajul piesei (dar nu a putut comenta ideea că titlul poate fi interpretat și în alte chei, ca monoloagele femeilor despre sexualitatea lor; de piesă integral și de felul în care mesajul e tocmai opus nici nu am ajuns să discutăm – ca femeile să nu vorbească despre sexualitatea lor în termenii folosiți de bărbați, ci să și-o asume ca proprie, reducând din obiectivizarea femeii). Poate în loc de interdicții ale altor acte culturale, asociația ar trebui pur și simplu să atragă mai mulți adepți sau susținători prin propriile evenimente, prin propriile acțiuni? Cam despre asta e democrația – avem de toate, alege-ți ce vrei.
“Noi suntem împotriva democrației, pentru că democrația susține că toate confesiunile trebuie să aibă drepturi egale; ortodoxia nu este de acord cu asta”, mi-a mai zis Călin cu privire la înregistrarea islamului. Călin are prieteni homosexuali, nu are nimic împotriva homosexualității atâta timp cât aceștia “nu își scot patul în piață”; crede că homosexualitatea nu trebuie promovată, din cauza că aceasta presupune lipsa de urmași, iar fenomenul de îmbătrânire a populației e și așa în continuă dezvoltare; “cu mentalitatea noastră, îți dai seama prin ce ar trece un copil cu doi tați!“, “poate trebuie schimbată mentalitatea atunci“, zic eu, “da, dar asta e foarte greu!“.
Recapitulând, Călin este de fapt tolerant față de homosexualitate, doar că el consideră că societatea noastră nu e pregătită pentru a accepta o egalitate între hetero și homosexualitate și el nu vede o soluție viabilă pentru a depăși acest status-quo.
Ce vreau să zic? Chiar printre participanții la protestele mai violente (deși Călin nu recunoaște violențele – o paralelă cu 7 aprilie îmi vine în minte, când cei mai mulți dintre noi nu ne identificam cu violențele din piață) pozițiile sunt diferite, deci nici măcar acei 30 sau 100 de participanți ai protestelor nu reprezintă o poziție atât de extremistă ca și a părintelui Cibric sau a lui Valuță, darmite toți cei 93.3% de creștini-ortodocși sau 80% de cetățeni care au încredere în Biserică (din nou, acest termen atât de diferit folosit la nivel semantic!).
Cine sunt ceilalți participanți la proteste? “Parohia bisericii părintelui Cibric, tineri (care vin din familii ortodoxe, dar nu atât de active ca ei)”. Interesant e că biserica părintelui Cibric se află, de fapt, într-o casă de locuit, pe strada Columna. De ce? Pentru că nu are suficiente fonduri pentru a construi o biserică. “La biserica părintelui Cibric nu se pun taxe pe servicii, doar lumânările costă bani și îmi place asta, nu sunt de acord cu existența taxelor în biserici, oricât de mici ar fi ele”, spune Călin. “Taxele îndepărtează”.
“Mai participi la acțiunile asociației Preafericita Maică Matrona? Te mai identifici cu ea?”. “Ei demult nu au mai organizat ceva. Au probleme în cadrul parohiei din cauza ecumenizării (forumurile internaționale care susțin comunicarea între confesiuni, găsirea similitudinilor și discutarea diferențelor dintre credințe, pe care Călin o reduce la ideea pledoariei pentru ținerea slujbelor în paralel între preoți de diferite religii în cadrul aceleiași încăperi) Patriarhului Kirill și respectiv și a Mitropoliei Moldovei. Orice parohie ar trebui să aibă aceste probleme dacă ar respecta cele 7 sinoade ecumenice, baza ortodoxiei.”
Deci intrăm într-o nouă eră în cadrul ortodoxiei în Republica Moldova? În care Mitropolia Moldovei își pierde din adepți; în care apar ortodocși fundamentaliști pentru care Mitropolia Moldovei e prea moderată; va deveni Sfânta Maică Matrona asemănătoare unei secte? E o slăbire a Bisericii per ansamblu? Pentru că soluția pe care o propune studiul IDIS Viitorul vizavi de crearea unei Mitropolii Autocefale, care să nu vină la pachet cu gazul, tancurile și armata rusă, e o soluție pentru o instituție moderată, deschisă spre dialog și adaptată la contemporaneitate și nu una cu agendă extremistă și care numește regizori de teatru Satane.
V. Bisericile ca reflecție generală a societății. Corupția
În 3 decembrie, în afară de Dl Michael Bourdeaux, singurul preot prezent în sală a susținut un punct important și anume faptul că în anii ‘90, după destrămarea URSS-ului și redeschiderea bisericilor, lipsa de preoți a dus la organizarea a seminare de câteva luni care să servească drept singura pregătire pentru viitorii (sau deja actualii) preoți. Călin îmi spune că acum nu e nevoie de niciun curs deja. Că pot hirotonisi doar episcopii și mitropoliții, iar procedura depinde de ei, astfel că nici măcar cursuri de câteva luni nu mai sunt necesare; corupția din instituțiile bisericilor face ca azi să devină oricine vrea să facă bani preot. Deci azi foarte mulți preoți au un nivel de educație foarte jos, astfel încât și nivelul de toleranță și chiar de înțelegere a propriei credințe pe care o profesează e limitat. Deci Biserica în RM reflectă societatea: e un schimb de servicii care ține de cantitate și mai puțin de calitate, de piață neagră mai mult decât de spiritualitate. La fel cum azi te poate educa un profesor care și-a plătit de fapt diploma, îți poate apăra cazul un avocat care și-a cumpărat diploma doar pentru că e cumătrul judecătorului, te poate duce acasă un taximetrist care și-a cumpărat permisul acum două zile, te poate ignora un medic de la Spitalul de Urgență trei ore, chiar dacă ești albastru pe față, dacă nu plătești taxa neoficială, la fel te poate apropia de Dumnezeu, arăta adevărul și oferi consolarea, iubirea și iertarea un preot care și-a plătit gradul și care îți impune și taxe fixe pentru asta.
VI. Are Biserica ortodoxă dreptul să dicteze ce e moral într-o societate în care 93.3% (conform datelor disponibile la zi) se declară creștin-ortodocși?
Pe de o parte, e o întrebare prematură într-o societate în care disfuncționalitățile sunt atât de mari și pronunțate. Dacă e totuși să vorbim ipotetic, dincolo de marile probleme care constituie de fapt Biserica, ca și alte instituții, în R.M., poziția celor 93.3% de credincioși, conform principiilor inerente democrației, poate fi una predominantă în societate, atâta timp cât drepturile minorităților nu sunt încălcate. Deci fiindcă totuși Biserica e separată de Stat conform Constituției, iar Republica Moldova nu e un stat teocratic, atunci activitatea Bisericii (în orice componență) nu ar trebui, conform legii, să dicteze politici publice. Dar, bineînțeles, Biserica își poate exprima poziții prin declarații.
Politicul
Motivele din care în Republica Moldova activitatea Bisericii dictează totuși anumite politici publice vine, în mod evident, din dependența bolnavă de putere între Mitropolii și bisericile lor și partidele politice, ai căror lideri, de la Voronin (!) încoace, 1. profită de orice sărbătoare religioasă pentru a-și lustrui imaginea publică; 2. profită de infrastructura Bisericii ca instituție pentru a-și promova candidații în campaniile electorale. Problema în cele din urmă, exact ca la nivel individual, la nivel instituțional, e ipocrizia. Biserica e ipocrită mascându-și lupta pentru putere ca luptă pentru moralitate.
Dar în aceeași cheie am putea interpreta și lupta minorităților religioase sau sexuale în cazurile ce țin de înregistrarea islamului, plasarea Menorei în centrul orașului sau legea pentru non-discriminare, dacă e să ne îndepărtăm de doctrina liberală (care recomandă un set de reguli care să prevină încălcarea reciprocă a libertăților individuale ale celorlalți) și să ne apropiem de teoria realistă (care deconspiră această luptă pentru drepturile omului ca o luptă pentru putere; de altfel, poziție împărtășită și de către instituția Bisericii – dar excluzându-se în mod ipocrit pe sine din această luptă pentru dominație socială). Alina Lipcan va dezvolta curând argumentul într-un alt articol.
O motivare pentru un rol central al Bisericii în societate poate aduce din punct de vedere dogmatic teoantropicul***, conform căruia Biserica are atât natură umană, cât și dumnezeiască. Sau argumentul istoric adus de către Petre Guran, conform căruia creștinismul și democrația s-au dezvoltat împreună și sunt inter-conectate. Totuși:
1. argumentul teoantropic pare unul valabil într-o societate în care nu există alte confesiuni sau ateism, ceea ce nu e cazul R.M.
2. i) să considerăm că democrația în sensul ei actual se datorează dezvoltării acesteia de la democrația rudimentară a Greciei Antice prin mixarea cu creștinismul (cum s-a remarcat în cadrul neuitatului schimb de replici dintre Ion Grosu și Petre Guran în cadrul conferinței) și ii) să ignorăm lipsa incluziunii sociale a femeilor, de exemplu, atât în creștinism, cât și în democrața grecească, când tocmai acesta stă la baza democrației în sensul modern al cuvântului (argument emis de Alina Lipcan).
Chiar neglijând aceste două puncte, doar pentru că democrația și creștinismul s-au dezvoltat împreună până acum nu înseamnă neapărat că ele trebuie să meargă mână în mână și mai departe, în cazul în care acestea devin incompatibile (prin încălcarea drepturilor minorităților).
Ce ar putea face totuși Biserica în Republica Moldova pentru a fi o instituție mai puternică, care să aducă beneficii întregii societăți? Ce ar putea face această luptă pentru influență mai constructivă, pașnică și proprie umanului e ca Biserica să se reformeze, setând standarde înalte pentru preoți (cum am spus mai sus), dar și să întreprindă acțiuni pozitive și nu negative – cum face de aproape 7 ani: să întreprindă mai multe acțiuni caritabile, să ofere sprijin social celor din păturile social vulnerabile, suport psihologic copiilor fără părinți, să organizeze propriile evenimente culturale (cum fac bisericile anglicane, care organizează și piese de teatru, și concursuri, și jocuri pentru copii, și competiții de retorică în incinta lor), să încerce să formeze comunități (cum face Biserica Ortodoxă din SUA, care organizează mese la care enoriașii se pot cunoaște mai bine și dezvolta un spirit comunitar împărțind cu ceilalți propriile bucate; tocmai această idee de comunitate de creștini care se ajută reciproc a fost transmisă de către Alex Cosmescu în discursul său din 3 decembrie) și în cele din urmă să ofere alternative în loc să interzică și să restricționeze.
Ce înseamnă 93.3%?
(VII)
În efectuarea sondajelor, zice sociologul Mircea Eșanu, fenomenul de “dezirabilitate socială” denaturează datele. Dezirabilitatea socială îi determină pe respondenți să ofere răspunsuri la care se așteaptă societatea și nu răspunsurile adevărate și proprii lor. Un exemplu în acest sens poate fi studiul efectuat de către Academia de Științe a R.M. la alegerile locale din 2008, când după votare, 60% din respondenți au declarat că au votat, deși rata prezenței la vot a fost de 28%.
În același fel, cei 93.3% dintre respondenți care s-au declarat creștin-ortodocși ar fi putut să o facă pentru că aceștia au fost pur și simplu botezați sau pentru că agnosticismul nu le-ar fi părut o poziție corectă din punct de vedere social. Totuși manifestarea credinței în R.M. e destul de clară la nivel de frecventare a bisericii: bisericile sunt pline doar de Paști; în mod normal, bătrânii (sau mai ales bătrânele) sunt cei prezenți în biserici și femeile în localitățile rurale, (la nivel de femei, în mare măsură pentru că nu există alte spații pentru întâlniri și comunicare între femei, în timp ce bărbații joacă domino la bar). Restul lipsesc.
Mai mult decât atât, a te declara creștin-ortodox nu înseamnă a considera că Biserica (reprezentată instituțional de către Mitropolii, care nu consultă comunitatea de creștini-ortodocși, cum am accentuat și mai sus) ar trebui să se implice în viața politică. A te declara creștin ortodox nu înseamnă că tu consideri că Biserica te reprezintă cel mai mult dintre toți actorii societății civile. Iar recensământul din 2004 nu a pus această întrebare nimănui din cei care s-au declarat sau nu creștini ortodocși.
CONCLUZII
Bisericile ca ansamblu reprezintă societatea la nivel de disfuncționalități: corupția, nivelul jos de educație al preoților și geopolitizarea excesivă a Mitropoliilor sunt fenomene specifice atât Bisericii ca instituție, cât și judecătoriei, educației sau sistemului de sănătate. Un declin al Bisericii ca și comunitate de credincioși se înregistrează în paralel cu înflorirea unor mișcări extremiste de factură naționalistă și ortodox fundamentalistă. Dacă Biserica vrea să devină mai influentă, ea ar trebui să se concentreze pe soluționarea problemelor interne: să stabilească niște standarde mai înalte de cunoaștere a dogmei și principiilor ortodoxe; să promoveze ideea de comunități prin diverse tabere, mese și activități. Problema principală vizavi de percepția Bisericii în societate e confuzia acesteia cu poziția extremistă a organizațiilor precum Sfânta Maică Matrona, Pro Ortodoxia sau Noua dreaptă, care reprezintă o minoritate (și trebuie tratate ca atare și penalizate legal pentru actele care incită la ură sau violență; lăsate să își exprime poziția atâta timp cât maniera este una pașnică și democratică, dar nu lăsate să dicteze unei majorități pe care nu o reprezintă) sau poziția geopolitizată a Mitropoliilor (care reprezintă Ambasade ale altor state în R.M.). În ce măsură Biserica, dincolo de Mitropolii și ONG-uri, e reprezentativă ca actor socio-politic pentru cetățenii Republicii Moldova ne poate spune doar un studiu mai detaliat și credibil vizavi de poziția noastră ca societate în ceea ce privește pășirea spiritualului în sfera socio-politică. Iar ca acest studiu să reușească, trebuie să evităm fenomenul de dezirabilitate, încurajând gândirea critică și analitică prin dezvoltarea educației și a culturii.
_________________________________________________________________________
2006 – pichetarea filmului Codul lui Da Vinci
2007 – aruncarea cu ouă în sediul redacției Timpul din cauza editorialului ironic al lui Constantin Tănase la adresa Mitropolitului Vladimir
– pichetarea spectacolului Monoloagele Vaginelor, de Nelly Cozaru, care a rezultat în anularea jucării acestuia la Filarmonică după 2 reprezentații
2008 – atacul violent asupra unui autocar de homosexuali care urmau să participe la Gay Pride
2009 – atacul violent al Menorei, instalate de către reprezentanți ai comunității evreiești în Grădina Publică pentru a marca Hanuca
2010 – interzicerea cărții Sexul povestit celor mici de către Prim-Ministrul Filat în urma apelului Mitropoliei Moldovei. Cartea a fost editată în 2004, deci se aflase în librării deja de 6 ani și mai fusese discutată în Parlament în 2006
2011 – legea pentru non-discriminare, înregistrarea islamului
vizita Patriarhului Kirill
Dintre ultimele acțiuni, cu implicarea Mitropoliilor sunt de revăzut:
- Înregistrarea Islamului – Mitropolia Moldovei a susținut inițiativa Episcopului de Bălți și Fălești de a aduna creștini la mitinguri împotriva înregistrării islamului de către Ministerul Justiției, declarând că opinia nu aparține doar Episcopului Marchel, ci tuturor creștinilor, care sunt majoritari în Republica Moldova. http://www.publika.md/mitropolia-moldovei-e-gata-de-protest_321171.html.
Problema 1 pe care au văzut-o reprezentații Mitropoliei Moldovei (creștinii) e că societatea civilă nu a fost consultată înainte de a se legaliza islamul, chiar dacă neînregistrarea lui contravine, de fapt, Drepturilor Omului și chiar dacă dl Cheibaș, purtătorul de cuvânt al Mitropoliei Moldovei nu a consultat comunitatea de creștini înainte de a vorbi din numele lor. Despre ce iau diverse Puteri ca drept garantat.
Problema 2: Islamul nu ar trebui să aibă drepturi egale cu ortodoxia. Problema 2 nu există, pentru că nicio altă religie nu are drepturi egale cu ortodoxia. Doar Mitropolitul Moldovei, Vladimir, dintre toți capii instituțiilor religioase și ai cultelor înregistrate în RM, are pașaport diplomatic, de exemplu. E altceva totuși ceea ce a afirmat Canon Michael Bourdeaux, că de fapt cultele nu ar trebui să fie obligate să se înregistreze pentru a avea drepturi, pentru că așa se intervine în libertatea de conștiință și se amplifică relația Bisericilor cu statul (idee susținută și de studiul asupra posibilității unei Biserici Autocefale efectuat de Eduard Țugui în cadrul IDIS Viitorul; un rezumat al studiului poate fi găsit aici http://viitorul.org/newsview.php?id=3636&l=ro&idc=132).
- Legea Anti-Discriminare. Aici încă nu s-a închis subiectul, continuăm să discutăm aprins. Activi au fost Noua-Dreaptă, ProFamilia, Fericita Maică Matrona, Pro-Ortodoxia, dar și Mitropoliile (inclusiv cea a Basarabiei, care în 2002 a luptat pentru Drepturile Omului, iar acum luptă împotriva lor). De rememorat pentru amuzament, dar și pentru revizualizarea imaginii de la slujbele de Crăciun cu politicienii făcându-și PR prin Biserică și cu ÎPS Vladimir confirmându-și puterea în stat (un schimb onorabil și reciproc avantajos), e declarația conform căreia preoții nu le vor permite deputaților și membrilor Guvernului Filat să intre în biserici dacă adoptă legea antidiscriminare (poate în sfârșit am avea o separare între Biserică și Stat?).
- Vizita Patriarhului Kirill, fapta Mitropoliei Moldovei, confirmare a rolului politic mai degrabă decât spiritual pe care îl joacă această instituție (chipul lui Kirill stând timp de o lună pe Arcul de Triumf construit pentru a celebra intrarea forțelor ruse și atât menționata Sfântă Rusie din care face parte Republica Moldova); confirmare a contradicției dintre promovarea umilinței ca virtute și fastuozitatea acestei vizite, limuzinele, aurul de pe preoții din Parcul Catedralei de la slujba bisericească etc.
Asociația Fericita Maică Matrona, înființată în 2003, al cărui președinte este părintele Anatolie Cibric; cea mai activă dintre asociațiile ortodoxe (de aici și dedicarea unui spațiu mai mare acesteia în cadrul articolului). Printre tezele de bază ale programului de activitate a Asociaţiei se numără „pronunţarea împotriva globalizării, adică apărarea credinţei şi a neamului, neacceptarea şi respingerea legilor impuse ţării de sistemul mondial de guvernare; lupta pentru dreptul de a trăi fără codul de identificare, atribuit în mod obligatoriu fiecărei persoane; dezvăluirea şi combaterea curentelor şi faptelor eretice (abaterea de la canoanele bisericeşti)”, conform iMedia.
Acțiuni:
1. invazia redacției Timpul în 2007 din cauza ironiilor și criticilor la adresa Mitropolitului Vladimir din editorialul lui Constantin Tănase, care a constat în aruncarea cu ouă în sediul redacției și în comportament violent și agresiuni verbale față de jurnaliști;
2. protestul agresiv împotriva instalării Menorei în Grădina Publică din decembrie 2009;
3. protestul împotriva construirii casei de rugăciuni ai comunității religioase Martorii lui Iehova în fața unui bloc din sectorul Râșcani – ceea ce e ok atât timp cât locuitorii blocului nu sunt de acord cu construcția alăturată, dar depășește orice norme de drept și toleranță religioasă în momentul în care membrii asociației susțin că vor protesta până se va sista construcția în pofida sugestiei preturii de Râșcani de a oferi un alt lot;
4. pichetarea spectacolului Monoloagele Vaginelor, de Eve Ensler, în regia lui Nelly Cozaru, care a rezultat în închiderea spectacolului la Filarmonica Națională prin presiuni ale ministrului Cozma și a Președintelui Comisiei Parlamentare pe Cultură, Victor Stepaniuc, dar reluarea acestuia, conform deciziei Agenției de Stat pentru Protecția Moralității cu un alt titlu, la Teatrul Satiricus, după 2 luni. Conform unei scrisori pe care a fost presată Svetlana Bivol, directorul Filarmonicii Naționale, să o scrie pentru sistarea spectacolului, dumneaei a observat cum, în afara castanelor care au fost aruncate în pragul clădirii, una dintre protestatare avea geanta plină de bucăți de sticle; Nelly Cozaru ne-a spus că a și fost amenințată de către unii creștini protestatari că aceștia vor da foc Filarmonicii (pentru autenticitate, iată citatul: “Stop! Nu spectacolului satanist. Opriţi, Satane sunteţi, întorceţi-vă la Dumnezeu. Strigând că: dacă veţi juca totuşi,noi vom da foc Filarmonicii”). Scrisoarea avocatului parlamentar Ivan Cucu (nu am găsit clipuri video relevante) confirmă violențele din partea protestatarilor și mai confirmă și inacțiunea poliției în privința comportamentului violent (care nu a făcut decât să discute cu ambele părți – regizoarea și reprezentanții Asociației Sfânta Maică Matrona).
5. acţiunile de protest de-a lungul anilor faţă de introducerea noilor acte de identitate care conţin cod de bare şi codul personal al cetăţeanului, iar mai nou şi faţă de paşapoartele biometrice, pe care le consideră elemente satanice.
Asociația Fericita Maică Matrona intră într-o nouă perioadă existențială în relația sa cu Mitropolia de la comentariul lui Andrei Kuraev, scriitor, profesor, teolog și misionar din Patriarhia Rusă, care a spus că „Problema este că această asociaţie („Sfânta Maica Matrona”, n.r.) este una sectară. Ei poartă numele Sfintei Matrona. Spuneţi-mi, Maica Matrona organiza pichete? Ea cutreiera Moscova şi distrugea pancartele şi monumentele lui Lenin? Nu. Ea se ruga pentru toţi, inclusiv pentru bolşevici, iar oamenilor le vorbea despre Hristos, nu despre Antihrist. Ei (Asociaţia „Sfânta Maica Matrona”) au uitat de Hristos – principala lor preocupare este să-l aştepte pe Antihrist. Ei caută numai pretexte pentru scandal şi conflicte. Este o concepţie a unei secte, nu a unei organizaţii ortodoxe”.
În noiembrie, un grup de clerici reprezentanți ai Mitropoliei Moldovei au difuzat o notă prin care se desolidarizează cu această organizație, susținând că membrii Asociaţiei ar trebui „să revină la principiile creştine: dragostea, bunăcuviinţă, înţelepciunea, smerenia”. „În caz contrar vom fi nevoiţi să ne adresăm către toţi creştinii de bună credinţă să nu accepte chemările extremiste şi provocatoare ale Asociaţiei „Fericita Maică Matrona” şi a conducătorilor acesteia”. De remarcat însă este că această notă necesară a fost publicată numai după ce Andrei Kuraev a fost agresat în timpul unei prelegeri la Academia de Teologie de către membrii organizației și nu după ce a fost aruncată Menora în centrul capitalei, de exemplu. Până atunci, Mitropolia Moldovei a declarat ca “regretabil” protestul violent vizavi de instalarea menorei în Grădina Publică. Asta nu poate să ne sugereze decât faptul că până la remarca lui Kuraev, Mitropolia Moldovei nu doar a tolerat, dar chiar a susținut acțiunile extremiste, xenofobe și orientate împotriva altor confesiuni ale asociației Fericita Maică Matrona.
Organizația Pro-Ortodoxia
Înregistrată în 2009(!)
Președinte: Ghenadie Valuță. A organizat protestul împotriva înregistrării islamului în fața locuinței lui Alexandru Tănase, într-un mod batjocoritor, primitiv și depășind limitele intoleranței, instalând un covor în fața porții pentru ca ex-ministrul să se poată ruga.
A declarat cartea Sexul povestit celor mici “genocid împotriva copiilor”.
Președintele asociației a afirmat că nu ar fi regretat dacă în locul lui Valeriu Boboc ar fi fost ucisă tânăra care a aruncat o carte de rugăciuni în cadrul devastării Parlamentului. http://m.protv.md/stiri/social/clericii-condamna-afirma-iile-liderului-organiza-iei-pro-ortodoxia.html
Noua dreaptă
A organizat proteste împotriva Paradei Gay (2.05.2010) și marșuri de comemorare a naționalistului Zelea Codreanu (01.12.2008), liderul Gărzii de Fier din România interbelică, care a preluat salutul și ideile naționaliste ale lui Hitler. La marșul asociației obștești Noua Dreaptă din 2008 au participat și membri reprezentanți ai altor partide extremiste de dreapta din Europa de Vest, inclusiv din Falanga, partidul care l-a avut ca lider pe Franco, dictatorul spaniol susținut de către Hitler în Războiul Civil Spaniol din 1936-1939. http://nouadreapta.md/index.php?option=com_content&view=article&id=97
Sergiu Laşcu, liderul Mişcării Naţional Creştine a declarat: „Dacă promovarea valorilor naţionale şi creştine înseamnă extremism, atunci sunt mândru. Cât despre legionarism, care înseamnă orientare creştin ortodoxă şi naţionalism (!) român, recunosc că este prezent în cadrul activităţii noastre. Precizez că legionarismul nu a fost condamnat de nicio instanţă de judecată din lume. Corneliu Zelea Codreanu (liderul mişcării legionare – n. red.) este un model pentru noi.”
În afară de acțiunile de protest, Noua Dreaptă organizează numeroase tabere de vară și de muncă.
În mod evident, Pro Ortodoxia și Noua Dreaptă sunt două asociații de tineri extremiști care fac afirmații iresponsabile și inițiază acțiuni pentru care nu sunt deocamdată penalizați.
*** Teoantropicul e atribuit creștin-ortodocșilor, spune teologul Moni Stănilă, care e propriu doar ortodoxiei, pentru că în catolicism, de exemplu, enoriașii sunt văzuți ca și creație, deci separați de Dumnezeu, în timp ce în ortodoxie credincioșii pot îngloba atât natura umană, cât și cea dumnezeiască în ei. Diferența față de buddism o constituie personalizarea: în timp ce buddiștii trebuie să renunțe la sine ca să se poată contopi cu energiile cosmosului, ortodocșii pot rămâne ei înșiși, cu propriile amintiri, în timp ce se contopesc cu Dumnezeu
Adauga comentariu
Eduard Vulpe
Interesanta cugetare. Eu as spune asa: Biserica Ortodoxa, cu toate plusurile si minusurile ei totusi este principalul reprezentant religios la noi in tara. Si aceasta institutie nu s-a schimbat tare mult de-a lungu vremii ca urmare a respectarii traditiei ortodoxe. Totusi, in ultimul timp, tot mai mult se schimba atitudinea societatii fata de aceasta biserica si nu spre bine ci spre rau, si aceasta se vede si in mass media. Adica, populatia tarii noastre pierde si religiozitatea pe care o avea pina acum, chiar daca aceasta nu era perfecta. Si in general, moldovenii tot mai mult uita de Dumnezeu, indiferent de religie sau confesiune, si treptat si sigur tara noastra se cufunda intr-un intuneric diabolic care in final va duce la distrugerea natiunii noastre pentru ca plata pacatului este moartea. Asa ca tara noastra e pe moarte si fiecare articol de genu asta ne vorbeste despre aceasta tot mai mult. Nu-i nimic de bucurat aici, doar plinset si bocet. Dumnezeu sa-i ierte pe moldoveni caci nu stiu ce fac. Asta e fratilor. Domnul Isus Hristos sa ne binecuvinteze pe noi si tara noastra…
Paula Erizanu
Hmm, Eduard, nu s-a schimbat? Taxe, pichete, asociații extremiste?
1) Nu cred că trebuie să acuzăm în primul rând societatea de felul în care percepe Biserica, pentru că atitudinea societății rezultă din ipocriziile și corupția care caracterizează mai nou instituțiile Bisericii. Dacă Biserica Ortodoxă, în componența ei foarte vastă și diversă de acum, și-ar urma cu adevărat propria tradiție în sensul valorilor sale și ar putea servi drept model în societate, atunci ar fi altceva, de aici mă duc la 2).
2) Nu știu dacă Biserica Ortodoxă poate fi considerată, în cazul în care revine la adevăratele ei valori (dragostea, empatia, toleranța etc.), singura deținătoare a adevărului și singurul model pentru societate. Azi și școala ar putea juca acest rol de formator de valori, și cultura în ansamblu. Problema e de fapt că niciuna dintre ele nu poat eservi drept model. Și da, uscături etc în păduri găsim oriunde, dar depinde care e regula.
Adrian Simon Lopaci
Salut Paula de sub Ecuator!
Cred ca prea multa atentie i se acorda acestui SRL despre care ai insiruit mai sus. Totusi, hai sa-i dau o caracterizare dar nu si un raspuns…
Societatea pe Actiuni “Biserica” din Republica Moldova este de fapt un organism care cu nimic nu se deosebeste de altele. De aici incolo o sa-i zic “organism”, “vietate”, “forma de existenta” etc. Ca oricare alta specie din regnul religios global, organismul SA Biserica Ortodoxa are un ciclu de viata foarte lung, se hraneste cu suflete omenesti (in special a persoanelor instabile moral la momentul devorarii) si prezinta caracteristici similare cu alte specii ale aceluasi regn. Se pot insa deosebi unele aspecte mai curioase precum ar fi: grad de ferocitate inexplicabil de mare fata de orice tip de pericole si absenta unor modificatii genetice si adaptari la realitatile timpului. Ultima probabil ca este si cauza cancerului de care sufera aceasta vietate de ceva vreme incoace. Stadiul la care se afla la moment organismul este acela de negare cu desavarsire a existentei maladiei si prezenta atacurilor furibunde la adresa factorilor care i-ar reaminti de boala de care sufera. Cel mai straniu este faptul ca in timp ce indivizi ale altor popoare ajung tot mai rar si mai rar in gura juvinei, cetateanul moldovean intra in tractul digestiv al Bisericii cu zambetul pe buze si mai insfaca sotia, copii, parintii, nepotii, finii, cumatrii, verisorii si inca vreo 4-5 vecini.
Apropo, ma uitam acum 4 luni la un studiu care arata ca in partea asta a Europei procentajul oamenilor care cred in vreo divinitate e de peste 95%, pentru ca peste 10 minute sa vad alta statistica care zicea ca tot pe aici sunt cele mai mici lungimi ale penisurilor in randul popoarelor europene. Sa fie oare vreo legatura? Oare ineficienta masculilor in a satisface preferintele sexuale ale femelelor a favorizat faptul ca ultimele sa caute un refugiu in sanul primitor al Bisericii (astfel crescand numarul zombatilor)… Greu de zis… Calin mi-ar zice cu siguranta!
PS: Ai grija acolo prin centru. Am citit nush unde ca Biserica a calcat ieri trei pietoni la intersectia strazilor Pushkin cu Bucuresti, apoi a iesit frenetic din masina, a violat o cersetoare si a plecat intr-o directie necunoscuta. Grele timpuri mai traim :)
4Eduard Vulpe
Paula, in istoria Bisericii ortodoxe se mai intilnesc si alte extremisme, doar ca despre ele nu se vorbea inainte. Ceea ce avem astazi este un atac puternic asupra autoritatii religioase a bisericii ortodoxe (si nu numai) cu chip ca sa descopere adevarul si sa aduca… ce o sa aduca? Ce o sa cistige Moldova daca renuntam la biserica ortodoxa? In orice stare nu ar fi ea, totusi biserica le mai aminteste oamenilor ca este Dumnezeu acolo sus si ca va judeca pe fiecare dupa faptele lui si macar pentru aceasta avem nevoie de aceasta institutie, sau “organism” cum il numeste Adrian. Eu inteleg ca oamenii se revolta cu privire la anumite lucruri incorecte (sau care li se par incorecte), insa aceeasi oameni, care chipurile vin sa faca bine ei nu aduc nici o propunere constructiva, benefica, si nici nu vor sa mentioneze vreo calitate destoinica a ceea ce critica. Astfel de critica nu e altceva decit clevetire si birfa, si acestea niciodata nu au adus ceva bun in lume pentru ca ele sunt rele in sine. Si ca sa ne indreptam privirile de la biserica asupra societatii trebuie sa mentionam faptul ca astazi tinerii habar nu au de biserica si de Dumnezeu afara decit sa spuna ceva negativ, de parka aceasta ar reprezenta o scuza inaintea lui Dumnezeu. CEea ce vad eu personal in tineretul Moldovei de azi mai mult seamana a satanism decit a credinta in Dumnezeu. Nu e macar nici “ateism obiectiv” cum este numit de unii atei. Pentru om intotdeauna a fost si este o singura alegere buna: sa se intoarca cu toata inima la Dumnezeu si sa caute adevarata religie, si daca gaseste ceva bun deja este un plus, daca mai afla si altceva de asemenea. Dar improtrivirea incapatinata fata de Dumnezeu este blestem si moarte…
1Adrian Simon Lopaci
Eduard,
Moldova nu ar pierde nimic daca ar renunta la biserica ortodoxa pentru ca ar renunta la institutie si nu la religia propriu-zisa. Dar nici nu e vorba de renuntare ci de atribuirea unor functii clar stabilite in limita normalitatii democratice acestei structuri. A zis cineva ceva despre renuntare la religia crestin-ortodoxa?
Mai mult ca atat, fenomenul de ateism de la noi din tara este doar o echilibrare a balantei religioase (oriunde in univers unde ai o suprasaturatie de ceva, ea se incearca a fi contrabalansata). De fapt ei nici nu sunt atei – mai degraba persoane care refuza sa se auto-identifice drept crestini din moment ce nu simt ca sunt cu adevarat. Mai mult ca atat, 90% din “ateii” despre care vorbesti o sa-ti raspunda la intrebarea “Carei confesiuni religioase apartineti?” cu “Crestin-Ortodoxa”, fiindca asa au fost invatati de mici ca ei sunt crestini ortodocsi si basta. Sunt sigur ca italienii, francezii sau alte popoare “mai putin religioase” merg pe la biserici mai des ca alea 93% de moldoveni.
Ai scris ca “Pentru om intotdeauna a fost si este o singura alegere buna: sa se intoarca cu toata inima la Dumnezeu si sa caute adevarata religie, si daca gaseste ceva bun deja este un plus, daca mai afla si altceva de asemenea. Dar improtrivirea incapatinata fata de Dumnezeu este blestem si moarte…”. Te asigur ca nu e asa. Poate doar pentru tine e dar nu si pentru toata populatia Terrei. Mult mai inteligent ar fi sa nu fii nici fanatic si nici ateu ci agnostic. Sa pui la indoiala existenta sau absenta cuiva sau a ceva. Ajungi sa castigi mult mai mult dintr-un astfel de mers al cugetarii decat sa accepti fara motiv ceva bagat pe gat.
Personal ma bucur ca esti un “crestin adevarat”. Imi place diversitatea. ;)
1Eduard Vulpe
Adrian, in formarea opiniei mele eu pornesc de la urmatoarele: viata noastra de om reprezinta un lant lung de hotariri pe care trebuie sa le facem si pentru care purtam raspundere. Si hotaririle pe care le luam depind de imprejurarile care ne cer aceasta hotarire si o hotarire niciodata nu este facuta fara a avea in vedere niste imprejurari. De aici, cind vorbim de imprejurari trebuie sa avem in vedere ca de multe ori noi nu cunoastem toate imprejurarile care au un cuvint de spus iar unele din care le cunoastem s-ar putea sa nu fie corect intelese. Astfel, atunci cind cunoastem cu adevarat imprejurarile, avem posibilitatea sa luam o decizie inteleapta, in caz contrar…
Mai departe, intrebarea fundamentala pentru discutia noastra este urmatoarea: care sunt adevaratele imprejurari ale vietii in care noi traim? Ce este viata cu adevarat si cum trebuie s-o intelegem? Pentru ca de felul cum intelegem noi viata si lumea (adica de credinta noastra asupra lumii in care traim) depind hotaririle noastre in viata. Daca vom intelege corect viata, atunci ne vom putea directiona corect viata, in caz contrar o vom lua prin popusoaie si ne vom trai viata fara rost. Si intrebarea fundamentala a vietii la care trebuie sa raspunda fiecare om si de care depinde toata viata noastra este urmatoarea: Exista Dumnezeu? Si aceasta intrebare nu este de ocolit sau de ignorat pentru ca ea este temelia vietii omului. Si aici nicidecum nu trebuie sa ne permitem subiectivitate (eu aleg sa cred ca…) ci fiecare om trebuie sa caute adevarul absolut, obiectiv. Este cea mai mare ignoranta ca noi, fiecare personal sa raspundem la cea mai importanta intrebare a vietii cu o fraza atit de ignoranta precum: da’ mie mi se pare ca… Si de aceea nu este corect sa spunem nici ca tre sa fie un echilibru de pareri pentru ca asta ar insemna automat ca unul crede adevarul iar ceilalti nu si pentru o societate sanatoasa asta nu este solutia. Solutia pentru o societate nu este pur si simplu echilibrul ci adevarul. Desigur, ca cautarea adevarului nu trebuie sa dauneze libertatii omului si iata aici se cauta un echilibru intelept. pentru ca, noi nicidecum nu avem libertate absoluta caci nici chiar TV-ul pe care il putem inchide in orice moment, dar si acela este o sursa de “manipulare in masa”, care creaza doar o iluzie a libertatii, dar de fapt astazi mass media dicteaza cu mult mai mult decit biserica ortodoxa, doar ca mass media se imbraca cu piele de oaie. De aceea, in cheastiunile cu privire la viata, lume, Dumnezeu, adevar, biserica, libertate s.a.m.d. trebuie sa fim foarte seriosi si hotariti, pentru ca daca exista Dumnezeu acolo sus, Moldova a incurcat-o rau de tot, si nu numai Moldova.
Adrian Simon Lopaci
Dubiile nasc adevarul si nu invers. Dar spunand asta imi dau seama ca adevar desavarsit nici nu exista si e absurd si imposibil sa ajungi la dansul.
Paula Erizanu
Cred că tocmai fraza asta e diferența principală dintre un agnostic și un creștin sau un ateu. Fiecare e cu adevărul lui.
Dar eu nu cred că trebuie să închidem ochii și să nu criticăm ceea ce încalcă drepturile altcuiva. Sau chiar ceea ce nu ne place sau e ipocrit sau fals. Și nu cred că trebuie să aruncăm cu ouă în cineva în momentul în care, la fel, nu ne place sau considerăm fals ceea ce spune el (pentru că încălcăm dreptul și libertățile celorlalți). Critica constructivă, la fel ca lauda constructivă (și nu gratuită) cred că aduce cele mai multe rezultate.
Deci minoritățile extremiste reprezentate de asociațiile sus-numite/Mitropoliile/creștinii pot să critice ceea ce ei consideră fals, dar într-un mod pașnic; Biserica în ansamblu trebuie să accepte libertățile tuturor (doar despre asta era vorba în dreptul de a alege pe care l-a dat Dumnezeu oamenilor, conform dogmei creștine) și să încerce să “îi aducă pe calea cea dreaptă”/”să își câștige adepți” – alegeți exprimarea care vă place – în mod pozitiv și nu încălcând acest drept uman de a alege.
Și societatea/mass-media (atenție, nu neapărat ateii, sataniștii sau agnosticii – pur și simplu liberalii, cei care consideră că fiecărui individ trebuie să îi fie respectate propriile libertăți și drepturi umane) are la fel acest drept și chiar obligație să critice ceea ce se întâmplă în societate.
Critica constructivă, la fel ca lauda constructivă (și nu gratuită) cred că aduce cele mai multe rezultate. Iar aruncatul ouălelor, atât la propriu, cât și la figurat, bineînțeles creează ricoșeuri – e un cerc vicios. Să ne respectăm reciproc/să iubim pe aproapele nostru ca pe noi înșine, indiferent de vederile și credința lui, e probabil soluția :) Ce ziceți?
2Ivan Tasca
“Este imperios necesar ca un creștin să învețe să facă diferența, în ce privește propria sa credință, între opinie și convingere. Opinia este o simplă preferință dintr-un șir de opțiuni. Cineva poate prefera o culoare sau alta, un stil sau altul. Convingerea, pe de altă parte, este înrădăcinată în conștiință și nu poate fi schimbată fără a schimba și ceea ce definește persoana care o susține. Într-o cultură pluralistă, o opinie nu trebuie apărată cu tot atâta pasiune ca o convingere. Și orice convingere trebuie susținută pe baza învățăturii clare și obligatorii a Scripturii. Odată ce aceste diferențe devin clare pentru creștin, ele sunt urmate de o importantă consecință logică: fiecare convingere trebuie însoțită de dragoste.” Ravi Zaharias
1Eduard Vulpe
Convingerea mea e ca adevar absolut si desavirsit exista si el trebuie cautat “cu luminarea” pentru ca doar el ne poate face cu adevarat liberi. TOtodata nu trebuie sa impunem cuiva cu forta convingerile noastre ci sa-i oferim libertatea pe care i-a dat-o Dumnezeu. Pina la urma El va face ordine acolo unde noi nu suntem in stare. Este adevarat Paula ca nu trebuie sa acceptam lucrurile rele care se fac, si tocmai in aceasta avem nevoie de adevar desavirsit pentru a sti ce e bine si ce e rau, ce este vrednic de laudat si ce este vrednic de condamnat. Trebuie sa cauta sa avem o minte sanatoasa si inteleapta in toate lucrurile, sa stim sa deosebim clar binele de rau si noi insine sa cutam sa facem doar ceea ce este bine si sa negam tot ce este rau. Dumnezeu de sus sa ne dea intelepciunea necesara pentru aceasta. “cine cauta gaseste, celui ce bate i se va deschide”. Aceasta este dorinta mea pentru toti. Fiti sanatosi!
1Viorel Pahomi
Ivan Tasca, foarte bun argument. Chiar foarte, foarte bun. Tine-o tot asa!
2Ivan Tasca
Viorel Pahomi, îți mulțumesc. Argumentul îi aparține lui Ravi Zaharias. Daca iti place pot sa-ti dau o carte de a lui.
marinela
foarte cute articolul. mi-ar parea rau daca, cum se intampla des, autocenzurarea (roughly, el sta acolo sus si nu-i place ce citesc eu, cu tot sensul figurat de rigoare) mai mult inconstienta decat fara in- (si tocmai prin asta puternica) ar impiedica pe multi mai intai sa citeasca, iar ce-i mai important, pe cei care s-au apucat totusi sa citeasca (deci pt care exista speranta :) ) – sa asculte ce vrei sa zici, doar sa asculte, dar veritabil, deci lasand loc pt o intrare a modului tau de a vedea lucrurile in modul lor. asta asa, felt like saying.
si un apropos la ‘La nivel instituțional, Mitropolia Moldovei, continuând să păstreze ca membrii săi preoți care incită la violență, dar și susținând, cum am spus mai sus, pichete și proteste ale acestor organizații în lupta sa pentru putere, nu își respectă propriile valori, își pierde din credibilitate și respectiv nu poate pleda pentru rolul de “ghid spiritual al poporului” (pierzându-și de fapt esența și, prin urmare, puterea pe care vrea să o obțină pe aceste terenuri false).’ – in modul asta ea pierde din credibilitate nu pt toata lumea. ar pierde din credibilitate pt multi daca nu ar face nimic acolo unde pana acum face ce face (interdictii, violente etc). si ma tem ca in conditiile societatii noastre frustrate la capitolul deschiderii spre tendintele firesti vremii (pluralism, toleranta, scoaterea tabu-urilor etc), cei despre care ziceam eu ar fi mai multi decat cei despre care zici tu. solutiile pe care le propui pe de o parte, si citatul din zaharias pe care l-a provocat articolul tau de cealalta parte, mi se par cute :) cu alte cuvinte si mai simplu, practice what you preach, multilateral valabil.
multumesc de articol si discutii.
Paula Erizanu
i) da, de acord că autocenzurarea, concentrarea excesivă pe imagine socială și lipsa de valori țin să mențină status quo-ul. numai că primele 2 înseamnă ipocrizie, de care tind să cred că suntem măcar o parte destul de conștienți. un studiu profesionist și mai profund pe de o parte (care să pună și întrebarea implicării Bisericii în stat!!) , și o responsabilitate sau cel puțin o conștientizare mai acută vizavi de ce gândim, spunem și facem pe de alta, cred că ar mai reduce din speculații și manipulare, inclusiv automanipulare.
ii) faină și tristă observația vizavi de cum înțelegem ce citim. we see things as we are and not as they are :) tot multilateral vorbind :)
În ambele cazuri soluția o văd în dezvoltarea gândirii critice și deschise, care poate fi realizată prin cercetare, educație, cultură și dezbateri.
Andrian Bîtcă
Pentru Eduard Vulpe:
1Știi care este baza satanismului? Eu cred că nu, la fel ca și mulți alții cu care am vorbit. Pentru voi, ortodocșii, satanismul nu reprezintă nimic altceva decât închinarea în fața lui Satan, și sunt de părere că și tu crezi așa. În caz că am greșit, cer scuze.
În realitate, doctrina satanică reprezintă o boicotare a tot ce reprezintă închinare în fața idolilor/zeităților. După părerea mea este o confesiune religioasă extrem de bine întemeiată.
Ce reprezintă creștinismul? Creștinismul reprezintă, după părerea mea, o cale aleasă de oamenii slabi, de oamenii care se tem să facă ceva, ca nu cumva să îl supere pe Dumnezeu; desigur nu mă refer la lucruri imorale. Un exemplu: stau la cămin, împreună cu doi oameni care se consideră ortodocși. Rămăsese de anul trecut pe un perete un calendar creștin cu Maica Domnului reprezentată pe el. Și cum era deasupra culcușului meu, și plus la asta era pentru anul 2011, am vrut să îl arunc, da nu, că mi-au sărit ăia 2 în cap că cică e păcat. FRICA DE DUMNEZEU, uite asta reprezintă creștinismul. Dar de ce se teme lumea de el, atâta timp cât el este bun și înțelept, și mai are o droaie de calități pozitive, de ce? Pentru că așa ia învățat biserica. Dar este oare bine? Eu nu cred.
Eu fiind o persoană care nu prea pierde timpul cu filme, totuși am privit recent Codul lui Da Vinci. Să știți că am vrut să plâng (da, știu că nu e bazat pe fapte reale filmul) când am văzut că Leigh Teabing nu va reuși să arate lumii adevărul despre Iisus. Ce pot să spun este că mi-a plăcut mult acel personaj, și mai ales scopul lui, care după părerea mea este unul nobil. Un alt film, The Body, film din 2001, care abordează problema credinței în Dumnezeu. În filmul dat, acțiunea se petrece în Ierusalim, unde un arheolog găsește un schelet care se potrivește din aproape toate punctele de vedere cu cel al lui Iisus. Și din nou biserica este îngrijorată de această descoperire care ar putea duce la dispariția creștinismului. În film, un preot întreabă acel arheolog: ce ai avea de câștigat dacă lumea ar afla că acest schelet este al lui Iisus, și ar dispărea creștinismul? Însă nu e dat un răspuns acolo.
Răspunsul, după mine, ar fi: o dată cu dispariția creștinismului (și ar mai dispărea cam toate religiile monoteiste), lumea ar urma cursul ei normal. Se poate oare de trăit în totalitate în conformitate cu biblia? Eu nu cred. Am uitat care filosof spunea, că omul nu trebuie să se dezică de firea lui păcătoasă, ci trebuie să o urmeze. Și este adevărat. Așadar, în concluzie, religia limitează omenirea, așa că după părerea mea, ea ar trebui să dispară.
ospoon.eu
Radu Glx: pentru majoritatea crestinilor satanismul e crestinismul inversat. Le-a trebuit un tap ispasitor pe care sa dea vina pentru tot raul si l-au gasit pe Satan.
Dintr-o parte e acceptabil asta, au nevoie de el si profita pe baza lui mai ales biserica. Partea trista e ca au creat confuzie utilizand numele… E cam aceeasi situatie ca si cu anarhismul, inca un concept inteles gresit.
Andrian Bîtcă
Afirmația numărul 9 din satanism:
Satana reprezintă cel mai bun prieten al bisericii, pentru că a ținut-o în afaceri în tot acest timp.
:D
1ospoon.eu
Iată ce zice Alex Cosmescu despre satanism (email):
ref la satanism – sunt cateva tipuri.
unul e ceea ce se are in vedere in mod obisnuit – acelasi model crestin, numai ca adorarea celuilalt – prin sacrificii, ignorare a moralitatii dominante etc.
al doilea – o combinatie ffff eclectica si aiurea, in opinia mea (pentru ca superficiala si prost inteleasa) de magie ceremoniala si nietzscheanism :) – si asta e tipul despre care se vb in comentariul de mai sus.
al treilea (luciferianismul) – e o kestie interesantuta, care vine pe line gnostica – gen iehova e de fapt intruchiparea raului si e nedrept si crud, iar lucifer s-a revoltat impotriva lui
al patrulea (sat/tan-ismul) – e o kestiuta in care se implica tot felul de practici orientale. si filosofie inteleasa un pic m ok decat la tipul 2.
in plus, exista tot felul de grupari de magicieni – care nu se identifica ca si satanisti, dar lucreaza cu diferite entitati care ar fi considerate demoni de catre un crestin. si uneori chiar sunt numite demoni de practicienii insisi.
alti magicieni, din dorinta de show-off, afiseaza un comportament (sau afirmatii) anti-crestine.
cand eram m mic, citeam muuuult despre asa ceva si stateam pe diferite forumuri pe care apareau oameni din toate categoriile astea.
si da, crestinii nu stiu nicio boaba despre tipurile astea de practici religioase.
Andrian Bîtcă
Posibil să fie și cum spui tu. Dar eu cât am citit despre satanism, nu am găsit nicăieri că ei îl privesc pe satan că pe ceva care există. Citisem că pentru ei numele satan reprezintă tot ce este lumesc, și de făptura păcătoasă a omului. Plus că ei se bazează pe principiul cum că viața trebuie trăită acum, într-un mod care ne-ar face fericiți și satisfăcuți din toate punctele de vedere, pentru că ei nu cred nici existența raiului, nici a iadului. Ce ține de magie, citisem că se practică diverse blesteme și nu mai știu ce, dar de sacrificii nu am auzit (poate doar de animale :D ). Oricum, cred că satanismul este religia perfectă pentru oamenii care vor să facă ceva în această viață, și să schimbe lumea ;) . Pentru a nu ofensă pe nimeni, asta este doar părerea mea ;) .
Ivan Tasca
pentru ospoon.eu
“si da, crestinii nu stiu nicio boaba despre tipurile astea de practici religioase.”
nu stiu cine a scris ALEX sau ospoon dar se pare ca aceasta afirmatie este gresita, mai jos este o carte scrisa de un crestin care descrie aceste practici
http://www.e-reading.org.ua/bookreader.php/86139/Koh_-_Mezhdu_Hristom_i_satanoii.html
Andrian Bîtcă
Cred că el s-a referit la creștinii de “rând”, nu la oameni de știință, cercetători, etc.
Vianor Ceban
Mă gândesc că era foarte fine dacă aveați cu toții capacitatea de a ”comunica telepatic”… :D ps la mine e târziu deja…
În general, a critica nu e rău, pentru că critica încununează opera. Însă mi-am amintit că, în acest proces este pericolul să ne concentrăm doar asupra ”spinilor” și să nu mai observăm ”trandafirii”. Atitudinea aceasta critică, dezvoltă în noi și o oarecare doză de pesimism. Iar dacă e să analizăm articolul despre biserică, cred că aproximativ 95% este critică și poate 5% (un singur alineat) unde se vorbește despre ce ar putea face BO în RM pentru a fi mai puternică și etc. Vezi Paula, aceasta nu este o critică costructivă și nici nu poate fi, deoarece s-au prezentat doar lipsurile și defectele, fără a se prezenta și partea bună. Însă oricum, eu apreciez inițiativa. Pentru ca răul să triumfe, este suficient să nu facem nimic. (citat)
Un mare gânditor odată a spus: nu vă voi da numele, pt că are și greșeli, dar,”În viață, cel ce înțelege mai puțin, întotdeauna va lucra la cel ce înțelege mai mult ca el.” Atunci când statul înțelege mai mult decât biserica, ea va lucra la stat… (și cred că exemplele sunt inutile) Au fost timpuri când biserica înțelegea mai mult decât statul, și atunci statul lucra la ea. Cunoaștem din istorie cum oamenii erau luați cu forța în robie. Lor li se spunea că sunt robi și că au doar un singur drept: să moară. Așa că erau impuși cu forța să lucreze, iar când refuzau, ori erau uciși, ori erau bătuți, chinuiți. Astăzi metodele s-au schimbat, însă practica a rămas aceeași. Asta pentru că ”cei ce înțeleg mai mult” și-au dat seama că cel mai bun rob, este acel rob, care crezând că este liber, face ceea ce trebuie să facă, iar între timp savorează propriile lanțuri. Acesta este un întreg sistem, pe alocuri mai mult sau mai puțin organizat, dar care funcționează. Fiecare societate are elita ei, prin care se și exercită această conducere. Unii dintre userii/inițiatorii acestui proiect, tot fac parte din cercurile de elită. Dar asta nu înseamnă nimic, pentru că cu voi manipulează alții. Școlile din vest, unde unii dintre voi s-au format, tot au menirea lor. Credeți că acolo ați avut acces la adevărul obiectiv? Chiar credeți că având ca temelie relativismul, subiectivismul și pluralismul ve-ți putea construi raiul pe pământ? Nu cred că se va reuși, fiindcă relativismul e foarte relativ, iar subiectivismul, la rândul său, e foarte subiectiv. Este adevărat, religia (creștinismul în special) nu a făcut omenirea mai fericită. Pentru că în țările încreștinate, tot mai există boli, tot mai există sărăcie, tot mai există crime, tot mai există corupție, într-un cuvânt, tot mai există suferință. Dar poate cineva să ne asigure că toate aceste defecte nu aveau să fie dacă nu exista creștinismul?! Citeam într-o carte despre niște europeni care s-au dus în turism pe o insulă unde mai există triburi. Autorul spune că atunci când turiștii au ajuns la destinație, în întâmpinare le-a ieșit un aborigen cu Biblia în mână și i-a salutat. Unul dintre ei însă, l-a întrebat ironic: ”Voi mai credeți în cartea asta?” La care băștinașul, zâmbind i-a răspuns: ”Dacă n-o credeam, dstră de mult erați aici” și a arătat cu mâna spre burtă. Acuma aș vrea să spun: ”Andriane, poate nu crezi, dar datorită a ceea ce tu disprețuiești, dar în care eu cred, nu ai fost nevoit să răspunzi pentru cuvintele tale… nu crezi?!” Veneam spre casă dintr-un drum lung și în microbus, șoferul a pus un film, idea căruia era răzbunarea. Din start, vizionam foarte critic filmul, dar spre sfârșit am fost captivat și se pare că am înghițit undeva în subconștient idea lui. Ajuns acasă, a venit la mine un datornic, care în loc să-mi întoarcă datoria, îmi spune șiret că deja mi i-a întors. Afându-mă în acea stare de surescitare nervoasă, mi-am dat seama că în fața mea stă o carte, Biblia, iar la o depărtare de gând, era pistolul cu idea de răzbunare. Andriane, n-ai vrea să-mi spui, de ce dacă Biblia incită la răzbunare, eu privind spre ea, am ales totuși să-l iert?! Judecați creștinismul fără să-l cunoașteți, dar nu știți că el dă cea mai mare valoare omului. Isus spunea: ”sunteți dumnezei”. Omul nu este un Dumnezeu, ci ca și un dumnezeu. Un dumnezeu creat… creat ca să creeze… omul, singura verigă posibilă dintre Dumnezeu și întreaga creație. Oare e puțin lucru să știi că ești creat după chipul și asemănarea lui Dumnezeu?! Oare e puțin lucru să știi că Dumnezeu a lăsat slăvile cerului și s-a jertfit pentru păcatele întregii omeniri? Aici se vede dragostea lui Dumnezeu. Dar îmi va spune cineva, că Dumnezeu a și nimicit, a poruncit să se verse sânge, etc. Da, El a făcut asta, dar nu cu cei drepți, ci cu cei nelegiuți… și asta ca să-și arate dreptatea. Dumnezeu este dragoste, dar Dumnezeu este și dreptate… și pentru că este Dumnezeu, lăsați-L să fie Dumnezeu. Oare legile omenești nu prevăd pedepse? Ce vom spune atunci, judecătorii sunt răi? Nu, ei sunt chemați să aprecieze ce lege a încălcat fapta ilicită, și ce pedeapsă prevede încălcarea legii date. Așa că, acestea sunt legi omenești, de la a căror pedeapsă te mai poți eschiva, dar care tot au o consecință, însă există și legi universale, care în mare parte le-au inspirat pe cele omenești. De la sancțiunile acestor legi nu te poți eschiva, iar atunci când găsim în Biblie scris despre unii care au căzut sub penalizarea acestor legi, nu-L învinuiți pe Dumnezeu, vina e a celui ce încalcă legea.
Biserica Ortodoxă consideră că ea este consulatul lui Dumnezeu pe pământ și este infailibilă. Eu cu infailibilitatea bisericii nu sunt de acord. Ea e compusă din oameni, iar acești oameni, chiar dacă cred în Dumnezeu și se află sub călăuzirea Duhului Sfânt, oricum rămân failibili. Biserica însă, recunoaște failibilitatea fiecărui om în parte, însă susține că atunci când se organizează soboare în care se iau anumite decizii, se discută dogmele, crezul, etc., ea nu poate greși și este infailibilă, deoarece în biserică își desfășoară activitatea Duhul Sfânt. De asta, cei care scriți asemenea articole, trebuie să cunoașteți acest lucru. Pentru că dstră vorbiți doar despre forme, dar nu și despre esență. Însă mai importantă, eu cred că este esența, și nu forma. Faptul că unii lideri (poate chiar majoritatea), s-au corupt și nu sunt credincioși normelor bisericești, nu cred că ne dă dreptul să generalizăm. Noi fiecare facem parte din diferite sisteme, iar dacă unul din membrii sistemului din care facem parte este corupt, nimeni n-am vrea ca peste toți să se pună o siglă ”corupt”. Cineva spunea că, ”toate generalizările sunt false”… S-ar putea să aibă dreptate!
Paula Erizanu
Dragă Vianor, voi încerca să vin cu o replică la fiecare dintre ideile sau argumentele pe care le-am reperat în comentariul tău exhaustiv, pentru care îți mulțumesc.
- Iar dacă e să analizăm articolul despre biserică, cred că aproximativ 95% este critică și poate 5% (un singur alineat) unde se vorbește despre ce ar putea face BO în RM pentru a fi mai puternică și etc.
Nici nu a fost scopul acestui articol să arate cum ar trebui Biserica Ortodoxă în RM să fie mai puternică.
Scopul articolului e să prezinte situația existentă în RM vizavi de Biserică și percepția noastră asupra Bisericii. Nu am criticat Biserica (definită ca și comunitate a creștinilor-ortodocși per general) propriu-zis, am criticat activitatea Mitropoliilor ca instituții și a minorităților gălăgioase. Și am propus o alternativă constructivă, mai departe ar fi ori un alt articol despre cum ar funcționa această alternativă, ori deja la latitudinea reprezentanților Mitropoliilor, preoților, credincioșilor activi în biserici etc să dezvolte un plan și un proiect în această cheie.
- Despre manipulare, robie și sistem
Unii ar susține că Biserica este de fapt o metodă similară sau mai puternică de manipulare ca și activismul pentru drepturile omului. De acord că e necesară atenție și spirit critic permanent pentru a nu fi zombați de niciuna dintre aceste viziuni sau dogme. Dar până la urmă, fiecare alege în ce crede și ce convingeri vrea să aibă. Tu – în Biserică, eu – în infailibilitatea drepturilor omului. E doar un exemplu.
- Chiar credeți că având ca temelie relativismul, subiectivismul și pluralismul veți putea construi raiul pe pământ?
Da, eu cred că societatea poate fi mai bună, sănătoasă și poate oferi posibilități mai mari ca fiecare individ să își poată dezvolta potențialul uman dacă fiecare dintre noi are șansa să își înțeleagă propriile viziuni, să își formeze propriile convingeri, să își descopere propriul potențial și să se dezvolte în direcția aleasă în limitele legii, respectând viziunile, convingerile și drepturile celorlalți. Bineînțeles, cred că o bază morală puternică e foarte necesară, dar nu una dogmatizată și bazată pe frică, cât o moralitate pozitivă și internalizată de fiecare – aici probabil e mult de lucru. Dar aceasta e umila mea convingere.
- Andriane, n-ai vrea să-mi spui, de ce dacă Biblia incită la răzbunare, eu privind spre ea, am ales totuși să-l iert?!
Presupun că e o întrebare adresată în mod general și de aceea îmi voi permite să răspund și eu. Pe fiecare îl afectează în mod diferit diverse lucruri. E minunat dacă pe tine Biblia te face să ierți, e mai aiurea când tot Biblia îi face pe alții să atace și să îmbrâncească oameni.
- Biserica însă, recunoaște failibilitatea fiecărui om în parte, însă susține că atunci când se organizează soboare în care se iau anumite decizii, se discută dogmele, crezul, etc., ea nu poate greși și este infailibilă, deoarece în biserică își desfășoară activitatea Duhul Sfânt. De asta, cei care scriți asemenea articole, trebuie să cunoașteți acest lucru. Pentru că dstră vorbiți doar despre forme, dar nu și despre esență. Însă mai importantă, eu cred că este esența, și nu forma. Faptul că unii lideri (poate chiar majoritatea), s-au corupt și nu sunt credincioși normelor bisericești, nu cred că ne dă dreptul să generalizăm. Noi fiecare facem parte din diferite sisteme, iar dacă unul din membrii sistemului din care facem parte este corupt, nimeni n-am vrea ca peste toți să se pună o siglă ”corupt”. Cineva spunea că, ”toate generalizările sunt false”… S-ar putea să aibă dreptate!
Mă voi repeta, dar depinde care e regula și care e excepția. Nu mă reprezintă următoarea analogie, dar dacă tot e folosită atât de des, voi face referință la ea și eu: orice pădure are uscăciunile ei, dar dacă sunt mai multe uscăciuni decât copaci verzi, atunci pădurea nu își mai îndeplinește funcția sa.
Andrian Bîtcă
Vianor, faptul că pe tine Biblia nu te-a îndemnat la răzbunare este de bine. Eu nu am menționat nicăieri că ea face oamenii să se răzbune sau alte chestii. Acolo era vorba că tu pomenise-și că Biblia reprezintă moralitate. Și eu am contrazis această afirmația a ta prin faptul că în Biblie se găsesc scene nu foarte morale.
1Vianor Ceban
Mă simt influenţat de mesajul în care încurajezi la critică )) de aceea, îmi permit să comentez, sau cum spui tu, să critic un pic răspunsul tău.
- “Scopul articolului e să prezinte situația existentă în RM vizavi de Biserică și percepția noastră asupra Bisericii.”
Consider că corect ar fi să spunem “să prezinte felul cum percep şi înţeleg eu, Paula, autorul articolului, situaţia existentă în RM vizavi de…” Spun asta, deoarece orice redare a unor evenimente nu poate fi 100% autentică, pt că neapărat conţine o doză de interpretare proprie.
- “nu am criticat Biserica… am criticat activitatea Mitropoliilor ca instituții și a minorităților gălăgioase.”
Mă mir că nu ai găsit nimic pozitiv în activitatea Mitropoliilor… asta doar tot ţine de situaţia existentă, nu-i aşa?! :D
- “fiecare alege în ce crede și ce convingeri vrea să aibă. Tu – în Biserică, eu – în infailibilitatea drepturilor omului.”
Paula, dă-mi voie să împrumut un cuvânt de la tine şi să spun că, umila mea credinţă este direcţionată nu spre biserică, ci spre Dumnezeu… ceea ce mult îţi doresc şi ţie să faci. Biserica este compusă din oameni, la fel de failibili ca şi cei din Organizaţia pentru apărarea drepturilor omului. Astfel că, hotărârire lor referitor la ce este “bun” şi “drept”, şi “sfânt” sunt absolute doar în măsura în care nu contravin Revelaţiei lui Dumnezeu (opinia mea subiectivă), în rest sunt relative, adică nejuste şi defectuoase. Te rog mult Paula, nu-ţi pune încrederea în ele, nici în oamenii ce le emit, pentru că chiar şi înţeleptul Solomon spunea într-un proverb: “Blestemat este omul care se încrede în om.” iar în altă parte scrie: “Încrede-te în Domnul din toată inima ta, şi nu te bizui pe înţelepciunea ta! Recunoaşte-l în toate căile tale, şi El îţi va netezi cărările.”
Referitor la reltivism, filosofii greci spuneau că el este o metodă sigură prin care o societate se poate sinucide. (Aş putea să dau şi referinţă dacă va fi nevoie)
- “E minunat dacă pe tine Biblia te face să ierți, e mai aiurea când tot Biblia îi face pe alții să atace și să îmbrâncească oameni.”
Mă ierţi că cu atât de multe lucruri nu sunt de acord, dar chiar cred că nu ai dreptate. În primul rând, nu poate Biblia să fie adevărată şi falsă în acelaşi timp. În acest sens, a se vedea legea noncontradicţiei… apropo, lege ce stă la baza logicii.
În al doilea rând, Sfânta Scriptură nu poate fi înţeleasă fără călăuzirea Duhului Sfânt, deoarece, anume El a stat la baza scrierii ei, inspirând oamenii cu adevăruri divine. Acuma dacă eu sunt inspirat de Duhul lui Dumnezeu atunci când citesc Scriptura, evident că nu voi înţelege acelaşi lucru, pe care îl înţelege altul, fiind călăuzit de un duh din abis. Acuma ce vom spune, Biblia ne îndeamnă spre sfinţenie şi în acelaşi timp spre cruciade, şi alte rele?! Deloc nu, duhurile din abis înţeleg eronat Scriptura şi, încă, slujesc tatălui minciunii, care este diavolul, iar cei ce se lasă călăuziţi de aceste duhuri, chiar citind şi Scriptura, ajung să îndeplinească nu voia lui Dumnezeu, ci voia diavolului. Acesta este motivul pentru care ateii niciodată nu vor cunoaste adevărul din Biblie, pentru că unii chiar au început să recunoască, afirmând că este imposibil să cunoşti obiectiv o religie fără să o crezi şi să faci parte din ea. Adevărul e că Dumnezeu nu se descoperă celor care nu-L caută şi nu au nevoie de El. Este adevărat, Dumnezeu are nevoie de noi, însă noi avem mai mare nevoie de El. Paula, tu ai nevoie de Dumnezeu? Fie ca El să te călăuzească în această privinţă!
“orice pădure are uscăciunile ei, dar dacă sunt mai multe uscăciuni decât copaci verzi, atunci pădurea nu își mai îndeplinește funcția sa.”
Este un exemplu frumos cu pădurea, însă din el putem învăţa mai multe adevăruri.
1.Este nevoie de probe care cu adevărat să demonstreze că în pădure este mai multă uscăciune decât copaci verzi. Cu părere de bine sau de rău, în articolul tău n-am întâlnit nici una.
2.Pădurea are o funcţie a ei, un rol propriu şi dacă nu şi-l îndeplineşte, au de suferit toţi.
3.Chiar dacă pădurea nu-şi îndeplineşte datoria (într-un alt context, scopul), nu înseamnă că noi nu mai avem nevoie de ea… nu-i aşa?! ))
Pt Andrian Bîtcă
- “…tu pomenise-și că Biblia reprezintă moralitate. Și eu am contrazis această afirmația a ta prin faptul că în Biblie se găsesc scene nu foarte morale.”
Scenele din Biblie care unora nu li se par morale, sunt evidente. De ex., în primele capitole din cartea Geneza citim că Cain l-a omorât pe fratele său, Abel. Aceasta este o scenă nu foarte morală, plăcută, bineînţeles. Însă studiind contextul, înţelegem că învăţătura e să nu fim ca Cain, ci ca Abel, a cărui inimă era întreagă dedicată lui Dumnezeu. Dacă poate te-ai referit la scene în care Dumnezeu porunceşte poporului Israel să nimicească alte popoare, păi vreau să-ţi spun că au şi ele explicaţia lor. Deci, nu ştiu la care scenă anume te referi, dar dacă îmi dai concret textul, aş putea da un răspuns aparte.
Arsenie Muntean
Am o intrebare. Pentru ce anume aici se duc discutii despre ‘Dumnezeu’, ‘Biserica’ , etc. De parca nu suntem cu totii oameni culturati si civilizati si de parca nu acceptam faptul ca Dumnezeu nu exista.
Vianor Ceban
Să nu te superi, dar citind întrebarea ta, mi-am amintit un text din Biblie.
“Psa 14:1 Nebunul zice în inima lui: „Nu este Dumnezeu!” S’au stricat oamenii, fac fapte urîte; nu este niciunul care să facă binele.
Psa 14:2 Domnul Se uită dela înălţimea cerurilor peste fiii oamenilor, să vadă de este vreunul care să aibă pricepere, şi care să caute pe Dumnezeu.
Psa 14:3 Dar toţi s’au rătăcit, toţi s’au dovedit nişte netrebnici; nu este nici unul care să facă binele, niciunul măcar.
Psa 14:4 Şi-au pierdut mintea toţi cei ce săvîrşesc fărădelegea, … (am scos ce nu este relevant) şi nu cheamă pe Domnul?
Psa 14:5 Ei vor tremura de spaimă, cînd Se va arăta Dumnezeu în mijlocul neamului neprihănit.
Psa 14:6 Rîdeţi voi de nădejdea celui nenorocit… dar scăparea lui este Domnul.”
Arsenie, tu eşti agnostic, n-ai de unde şti!
Vianor Ceban
21.04.2012 21:07
Исповедь профессионального еретика: “Я и мое поколение хотели, чтобы у мира не было смысла, и поэтому не было никаких трудностей найти убедительные доводы в пользу того, что смысла нет. Философия бессмысленности мира была для нас жизненной необходимостью, т.к. мир со смыслом мешал нашей свободе”
“Вчера я вернулся домой, полный решимости жить по-научному (чтобы убедить Вас, Изя, что ничто научное нам не чуждо). Когда я доел ни с чем не сравнимый салат “оливье” (Вы помните, Изя, что я его ем каждый шабат?) и направился прилечь, моя жена поинтересовалась: “Почему ты не поблагодарил меня, как обычно?” – я удивился: “За что благодарить?” – “За “оливье”, который я тебе приготовила”. Такого антинаучного подхода я не выдержал: “И какие у тебя есть доказательства, что этот “оливье” приготовила именно ты?” – “А откуда, по-твоему, он взялся?” – “Он возник сам! Неужели ты не слышала о бритве Оккама?” – “При чем здесь какая-то бритва Обамы? КАК салат мог возникнуть САМ?”
Я запасся терпением и начал объяснять: “Если я могу объяснить появление “оливье” без того, чтобы вмешивать тебя – это и будет настоящим научным объяснением. Предположим, что во дворе у нас стояла кастрюля, дети ее туда зачем-то вынесли. Потом в ней скопилась дождевая вода, затем туда каким-то образом (тоже с помощью детей) попали яйца и картошка. На палящем израильском солнце это все сварилось до готовности, а потом кто-то из детей, нечаянно наступив на ручку кастрюли, перевернул ее, отбаскетболив содержимое точно в миску, стоящую на кухонном столе. В эту же миску упала луковица, банка майонеза, соль (по вкусу),соленые огурцы, горошек и морковка из бокового ящика, открывшегося от удара миски о дверцу – во время попадания туда картошки. Затем произошло небольшое землетрясение – и набор ножей с верхней полки свалился прямо в этот набор продуктов, искрошив все на мелкие кусочки. Еще один подземный толчок – и ножи выпали из миски, а содержимое ее перемешалось. Как видишь, все объяснимо”. Жена смотрела на меня широко открытыми глазами – наверное, была поражена величием моей мысли. Когда дар речи вернулся к ней – она заявила: “Знаешь, я, наверное, перестану готовить обеды. И убирать тоже не буду. Дети постоянно перетаскивают содержимое квартиры с места на место – однажды все вещи должны случайно оказаться на своих местах. И ремонт делать мы тоже не будем – пара землетрясений – и все будет в порядке. И машканту платить – это лишнее: пусть сначала докажут, что дом не возник сам по себе. И машина…” Ее невозможно было остановить. Это был триумф научного подхода.
Что-то не вяжется, не находите? Ну да. Строгий порядок приготовления (варка-резка-перемешивание), точная дозировка продуктов, полное отсутствие недорезанных “ошметков” – все это свидетельствует об осознанном и целенаправленном воздействии. Поэтому, даже если я не был свидетелем приготовления нашего с Вами, Изя, любимого салата – я вынужден признать: его кто-то приготовил. Придется к бритве Оккама применить поправку Эйнштейна: «Всё следует упрощать до тех пор, пока это возможно, но не более того».
Ciobanu Ion
Vianor,
Любые попытки доказать что бог есть, они абсолютно бесплодны и бессмысленны. Любые попытки доказать что бога нет, абсолютно бесплодны и бессмысленны. Ни то ни другое, логическими какими-то примерами, в принципе недоказуемо. Поэтому относится к этому нельзя на уровне рассуждений и теорий.
Знающий не доказывает, доказывающий не знает.
Arsenie,
Imi piermit sa rationalizez un pic pentru a evidentia citeva observatii personale: Tot aceeasi “oameni culturati si civilizati care au acceptat faptul ca Dumnezeu nu exista”, consuma substante alcoolice, fumeaza, produc/comercializeaza/consuma substante cancerogene. Ce inseamna atunci “cultural si civilizat” ? Si care este nivelul mistic “deajuns de … [cultural si civilizat]” ?
In this world, the living being most ignorant of other living beings is civilized human.
Vianor Ceban
Nu sunt de acord cu dstră. Şi vă spun de ce.
“Rom 1:18 Mînia lui Dumnezeu se descopere din cer împotriva oricărei necinstiri a lui Dumnezeu şi împotriva oricărei nelegiuri a oamenilor, cari înăduşe adevărul în nelegiuirea lor.
Rom 1:19 Fiindcă ce se poate cunoaşte despre Dumnezeu, le este descoperit în ei, căci le-a fost arătat de Dumnezeu.
Rom 1:20 În adevăr, însuşirile nevăzute ale Lui, puterea Lui vecinică şi dumnezeirea Lui, se văd lămurit, dela facerea lumii, cînd te uiţi cu băgare de seamă la ele în lucrurile făcute de El. Aşa că nu se pot desvinovăţi;
Rom 1:21 fiindcă, măcar că au cunoscut pe Dumnezeu, nu L-au proslăvit ca Dumnezeu, nici nu I-au mulţămit; ci s’au dedat la gîndiri deşarte, şi inima lor fără pricepere s’a întunecat.
Rom 1:22 S’au fălit că sînt înţelepţi, şi au înebunit;
Rom 1:23 şi au schimbat slava Dumnezelui nemuritor într’o icoană care seamănă cu omul muritor, păsări, dobitoace cu patru picioare şi tîrîtoare.
Rom 1:24 De aceea, Dumnezeu i-a lăsat pradă necurăţiei, să urmeze poftele inimilor lor; aşa că îşi necinstesc singuri trupurile;
Rom 1:25 căci au schimbat în minciună adevărul lui Dumnezeu, şi au slujit şi s’au închinat făpturii în locul Făcătorului, care este binecuvîntat în veci! Amin.
Rom 1:26 Din pricina aceasta, Dumnezeu i-a lăsat în voia unor patimi scîrboase; căci femeile lor au schimbat întrebuinţarea firească a lor într’una care este împotriva firii;
Rom 1:27 tot astfel şi bărbaţii, au părăsit întrebuinţarea firească a femeii, s’au aprins în poftele lor unii pentru alţii, au săvîrşit parte bărbătească cu parte bărbătească lucruri scîrboase, şi au primit în ei înşişi plata cuvenită pentru rătăcirea lor.
Rom 1:28 Fiindcă n’au căutat să păstreze pe Dumnezeu în cunoştinţa lor, Dumnezeu i-a lăsat în voia minţii lor blestemate, ca să facă lucruri neîngăduite.
Rom 1:29 Astfel au ajuns plini de ori ce fel de nelegiuire, de curvie, de viclenie, de lăcomie, de răutate; plini de pizmă, de ucidere, de ceartă, de înşelăciune, de porniri răutăcioase; sînt şoptitori,
Rom 1:30 bîrfitori, urîtori de Dumnezeu, obraznici, trufaşi, lăudăroşi, născocitori de rele, neascultători de părinţi,
Rom 1:31 fără pricepere, călcători de cuvînt, fără dragoste firească, neînduplecaţi, fără milă.
Rom 1:32 Şi, măcar că ştiu hotărîrea lui Dumnezeu, că cei ce fac asemenea lucruri, sînt vrednici de moarte, totuş, ei nu numai că le fac, dar şi găsesc de buni pe cei ce le fac.”
Întrebarea nici nu se pune “există Dumnezeu?”, ci “cum să fac ca să-L descoper?”
Scriptura spune: “când te uiţi cu băgare de seamă la lucrurile făcute de El…” neapărat le vei descoperi Creatorul. Deci, priviţi cu băgare de seamă şi descoperiţi-L! Nu este un lucru uşor, bineînţeles, cere timp, perseverenţă, jertfă… dar nici o comoară nu s-a găsit uşor.
Antonie cel Mare, un sfânt ce a trăit prin anii 270 d.Hr., spunea: “Oamenii se consideră raţionali. Însă pe nedrept, căci nu sunt raţionali. Unii au învăţat cuvintele şi cărţile vechilor înţelepţi, dar raţionali sunt doar aceea care au sufletul raţional, pot să deosebească ce este binele şi ce este răul,… îL recunosc pe Dumnezeu şi ascultă de El.”
- “Знающий не доказывает, доказывающий не знает.”
Fără supărare, dar este un citat non-sens şi îl apreciez doar ca expresie populistă.
- “Tot aceeasi “oameni culturati si civilizati care au acceptat faptul ca Dumnezeu nu exista”, consuma substante alcoolice, fumeaza, produc/comercializeaza/consuma substante cancerogene.”
Consider că, corect ar fi să spunem că nu toţi cei care nu recunosc existenţa lui Dumnezeunu sunt alcoolici, fumători şi etc., la fel cum nici cei care cred că Dumnezeu există nu-s toţi sfinţi, drepţi şi cinstiţi.
Mai mult, mulţi oameni care, zic eu gândesc, refuză să creadă în Dumnezeu, anume din cauza celor care se dau drept credincioşi, dar trăiesc o viaţă imorală, profanează tot ce este sfânt şi adaugă datini şi obiceiuri, unele inspirate, altele chiar preluate din păgânism, care acoperă Revelaţia lui Dumnezeu. Într-adevăr, aceasta aparent este o scuză, deşi în faţa lui Dumnezeu oricum vor fi judecaţi, însă vinoveţi de necredinţa lor suntem noi toţi cei care ne dăm credincioşi. Pentru că nu am fost un exemplu pt ei, nu am fost o lumină, nu am fost o sare. Aşa că, iadul va fi plin cu credincioşi nepocăiţi şi nevrednici pt cer.
Ciobanu Ion
Cuvintele nu schimba nimic. Doar faptele.
Doar daca cu adevarat te intereseaza sensul zicalei “Знающий не доказывает, доказывающий не знает.”, reflectind asupra cuvintelor cu timpul patrunzi in sens. Insa cum de te consideri om “cu credinta in Dumnezeu” daca nu cauti acea raza de lumina si intelepciune Dumnezeiasca in totul ce te inconjoara, de la de la mic la mare, de la insufletit la neinsufletit, de la cuvint la fapta ?
Dumnezeu este mare si are deajunsa dragoste pentru fiecare fire sufleteasca de la ghindacel si patrunjel pina la chiar acel pacatos care in nebunie omara.
Insa ce are credinta in Dumnezeu cu: “credinciosii” cu scriptura in mina care decid cine e mai vrednic sau nevrednic, cine crede “corect” si cine e nepocait. Oare ce fel de exemplu e sa le citesti din scriptura celor care nu te`au intrebat despre scriptura ?
Vianor Ceban
Cuvintele trebuie să fie însoţite de fapte, sunt de acord, dar totuşi nu subestimăm nici cuvintele.
Reflectând asupra zicalei dstră (Знающий не доказывает, доказывающий не знает.), vă repet, şi cu scuze că fac atâtea repetări – are sens, dar este unul greşit. Mă gândesc cum se referă acest citat la un avocat sau procuror, spre exemplu.:D Nu are rost să insistaţi, aceasta este datoria fiecărui apologet, polemist… să aducă probe, argumente, dovezi. Cândva, apostolul Pavel (zis şi Saul) făcea acelaşi lucru. (Act 9:22 Totuş Saul se întărea din ce în ce mai mult, şi făcea de ruşine pe Iudeii, cari locuiau în Damasc, dovedind că Isus este Hristosul.)
- “Oare ce fel de exemplu e sa le citesti din scriptura celor care nu te`au intrebat despre scriptura?”
Nici eu nu v-am cerut citate, zicale; nu v-am cerut nici chiar opinia, etc. Însă pt că sunteţi o persoană liberă, care are dreptul să-şi exprime gândurile, opiniile, convingerile… aţi scris ce-aţi gândit şi ce-aţi dorit. Eu nu vă interzic şi nici nu vă reproşez acest lucru. Dar de ce credeţi că dstră puteţi s-o faceţi?
Ciobanu Ion
:)
Ciobanu Ion
reformulez: Oare ce fel de exemplu e sa`le citesc din scriptura celor care nu m`au intrebat despre scriptura ?
Vianor Ceban
Ştiţi, răspund la această întrebare doar din respect pt dstră.
1Am fost invitat pe acet forum să-mi exprim opinia, să comentez anumite articole şi etc. Atunci când fac acest lucru, ţin cont ca comentariul meu să nu conţină vre-un atac la persoană şi, urmăresc ca el să fie pe înţelesul celor care gândesc raţional şi argumentat. În calitate de argumente, uneori pot exemplifica prin parabole sau texte biblice şi nu doar. Vă deranjează cumva?
Ciobanu Ion
Nu. In nici un caz.