Analiza intitulată „Moldova pe calea liberalizării regimului de vize cu UE: un inventar al realizărilor şi eşecurilor” a fost elaborată ca parte integrantă a proiectului „Pavând drumul către circulaţia fără vize între statele Parteneriatului Estic şi cele ale UE”. Iniţiativa este implementată de către PASOS (Policy Association for an Open Society), cu sprijinul financiar oferit de către Iniţiativa pentru Guvernare Locală şi Reforma Serviciului Public (LGI) a Fundaţiilor pentru o Societate Deschisă (OSF).

La capitolul reuşite ale RM se numără eliberarea exclusivă a paşapoartelor biometrice. Leonid Litra: „Cu cât paşapoartele biometrice vor deveni mai accesibile şi mai răspândite, cu atât mai uşor le va fi autorităţilor să explice populaţiei ce înseamnă un regim liberalizat de vize cu UE. Pentru a evita dezamăgirile ulterioare, trebuie ca fiecare să înţeleagă că va fi în continuare nevoie de vize pentru călătorii cu o durată mai mare de 90 de zile în UE şi că nu se va permite dreptul la muncă”. Totodată, populaţia din regiunea transnistreană trebuie încurajată să îşi aducă în regulă actele de stare civilă, pentru a putea obţine un paşaport biometric.

Printre legile cele mai semnificative care au fost adoptate recent sunt cele cu privire la activitatea poliţiei de frontieră, frontierei de stat, protecţiei datelor cu caracter personal. Însă, stabilirea datei de la care vom avea undă liberă la călătoriile în UE nu depinde atât de numărul şi viteza cu care se adoptă legile, cât de felul în care acestea sunt puse în practică. Or, se pare că aceasta ne va cauza probleme, în mare parte din cauza capacităţii scăzute a instituţiilor statului de a converti politicile în practică. Corupţia rămâne a fi una din cele mai mare provocări ale Guvernului şi afectează intens imaginea Moldovei. Nu în ultimul rând, ar trebui să se acorde mai multă atenţie aspectelor ce ţin de drepturile omului şi toleranţa diferitor minorităţi.

Totodată, ne va fi greu să facem faţă provocărilor financiare generate de liberalizarea regimului de vize cu UE. Astfel, pe lângă alocaţiile de la bugetul de stat, este nevoie adiţional de 39 de milioane de euro pentru ducerea la bun sfârşit a Planului de acţiuni privind liberalizarea regimului de vize cu UE. Un prim pas ar fi includerea oficială a Ministerului Finanţelor în Grupul de lucru cu privire la vize, este de părere expertul politic Leonid Litra.

O altă instituţie care a rămas oficial pe dinafară este Parlamentul RM: „La un moment dat, planul de adoptare a legislaţiei negociat de Guvern cu UE a apărut ca o surpriză pentru deputaţi. Or, în Planul de acţiuni privind liberalizarea regimului de vize cu UE sunt incluse 41 de acte legislative, ceea ce implică un volum consistent de muncă, dar şi disciplină din partea deputaţilor, dar şi a Secretariatului Parlamentului”, afirmă Leonid Litra de la IDIS „Viitorul”. Din aceste 41 de acte legislative, doar două treimi au fost adoptate în lectură finală de Parlament sau aprobate prin Hotărâre de Guvern. Restul se află fie în proces de consultări, fie au trecut de prima lectură.

Pentru a elimina deficienţele de coordonare, dar şi concurenţa dintre instituţiile statului pe acest segment, pe alocuri nesănătoasă, studiul IDIS recomandă angajarea unei persoane în cadrul biroului primului-ministru care să aibă în portofoliul său liberalizarea regimului de vize cu UE.

Totodată, autorităţile trebuie să coopereze mai eficient cu Ucraina pe domeniul gestionării frontierei, în special  a segmentului transnistrean. De asemenea, este nevoie de a finaliza procesul de demarcare a frontierei de stat cu Ucraina pentru sectorul staţiei hidrotehnice şi barajului de la Novodnestrovsk, satul Palanca şi câteva sute de metri de la Portul Giurgiuleşti. Pe perimetrul transnistrean au fost demarcaţi mai puţin de jumătate din totalul de 450 km.

Cert este că spre deosebire de statele din Balcanii de Vest (Macedonia, Serbia, Albania, Bosnia şi Herţegovina, Muntenegru), decizia de a călători liber în UE pentru Republica Moldova va fi luată de către organele decizionale ale UE. Or, în acest caz ar trebui să fim susţinuţi inclusiv de acele state care îşi manifestă îngrijorarea faţă de migraţia forţei de muncă şi creşterea criminalităţii, dar şi să combatem criticismul unor ţări UE faţă de acordarea cetăţeniei române pentru moldoveni. Asta chiar dacă respectivul subiect nu este oficial legat de procesul de liberalizare a vizelor.

Astfel de studii precum cel prezentat la 7 februarie 2012 la Chişinău de Leonid Litra au fost efectuate în paralel în toate ţările Parteneriatului Estic (PE) – Republica Moldova, Ucraina, Azerdbaijan, Georgia, Armenia, Belarus.

Tot în cadrul proiectului „Pavând drumul către circulaţia fără vize între statele Parteneriatului Estic şi cele ale UE”, în martie 2011 au fost lansate portaluri cu genericul „novisa”, urmate de extensia naţională (novisa.md pentru Republica Moldova) pentru toate ţările incluse în PE, şi site-ul comun www.novisa.eu. Platformele on-line, pe lângă rapoarte oficiale şi studii alternative ale experţilor non-guvernamentali, oferă ştiri la zi despre progresele înregistrate, insistând pe acele deficienţe care necesită tratament urgent.

Proiectul PASOS mai include evenimente de advocacy la nivel european, pentru a accelera aproprierea de obţinerea unui regim liberalizat de vize cu UE. Or, o bună comunicare cu Bruxelles şi statele-membre UE va permite gestionarea din timp a eventualelor simpatii şi reticenţe, pentru a asigura sprijinul politic necesar pentru a ne bucura de o Europă fără bariere.

IDIS „Viitorul” este unul iniţiatorii proiectului „Pavând drumul către circulaţia fără vize între statele Parteneriatului Estic şi cele ale UE” şi partenerul pentru Republica Moldova, fiind membru cu drepturi depline al reţelei PASOS.

Descărcaţi aici comunicatul de presă.

Studiul în română poate fi accesat la:

http://viitorul.org/public/3702/ro/STUDIU%20Vize.pdf

Studiul în engleză poate fi accesat la:

http://viitorul.org/public/3702/en/STUDIU%20Vize%20eng.pdf